edita

EDITÁ, editez, vb. I. tranz. 1. A efectua lucrările de tipărire şi de răspândire a unei cărţi sau a unei publicaţii. 2. A stabili, pe baza unei cercetări amănunţite, un text în vederea publicării lui (cu adnotaţii critice şi explicative); a îngriji apariţia unei opere. – Din fr. éditer.

Trimis de LauraGellner, 10.06.2004. Sursa: DEX '98



EDITÁ vb. v. publica.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime



editá vb., ind. prez. 1 sg. editéz, 3 sg. şi pl. editeáză

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



A EDIT//Á editaéz tranz. 1) (cărţi, reviste, broşuri, articole etc.) A face să apară pe calea tiparului; a publica; a tipări. 2) (opere literare sau ştiinţifice) A pregăti pentru tipar, înzestrând cu adnotările şi comentariile necesare. /<fr. éditer

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



EDITÁ vb. I. tr. A publica o lucrare, o carte, o revistă etc. [< fr. éditer].

Trimis de LauraGellner, 27.05.2006. Sursa: DN



editá (-téz, -a't), vb. – A publica. fr. éditer. – Der. (din fr.) editor, s.m.; editorial, adj.; editură, s.f., cu suf. din corectură, tipăritură, etc.; ediţie, s.f.; reediţie, s.f.; reedita, vb.; inedit, adj., din fr. inédit.

Trimis de blaurb, 21.08.2007. Sursa: DER



EDITÁ vb. tr. 1. a publica şi a pune în vânzare o lucrare, o carte, o revistă, o emisiune poştală, un disc etc. 2. a stabili pentru publicare un text, pe baza unor cercetări competente. 3. (inform.) a pregăti textual datele unui program, în vederea prelucrării lor la ordinator. (< fr. éditer)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN