secătui

secătui
SECĂTUÍ, secătuiesc, vb. IV. 1. tranz. A stoarce pe cineva (sau ceva) de bani, de puteri etc.; a istovi, a epuiza. ♦ A face ca un teren, o livadă etc. să devină neproductive; a sărăci. 2. intranz. (Despre rezervele de substanţe minerale dintr-un zăcământ) A fi pe terminate sau a se termina. – Secat + suf. -ui.
Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

SECĂTUÍ vb. 1. v. goli. 2. (fig.) a stoarce. (Îl secătui de bani.) 3. (înv. şi reg.) a slei. (A secătui ogorul.) 4. v. ex-tenua.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

secătuí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. secătuiésc, imperf. 3 sg. secătuiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. secătuiáscă
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A SECĂTU//Í secătuiiésc 1. tranz. 1) A face să nu mai dispună; a slei. secătui de puteri. 2) (soluri fertile) A face să se secătuiască. 2. intranz. (despre rezerve) A dispărea complet; a seca. /a seca + suf. secătuiui
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

A SE SECĂTU//Í mă secătuiiésc intranz. 1) (despre soluri) A deveni neroditor. 2) (despre persoane) A-şi slăbi organismul, alimentându-se cu hrană puţină şi lipsită de calorii. /a seca + suf. secătuiui
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • seca — SECÁ, sec, vb. I. I. 1. tranz. şi intranz. A face să dispară sau a dispărea apa dintr un râu, dintr un lac etc.; a (se) usca. ♦ intranz. (Despre lichide) A se pierde, a dispărea. 2. tranz. fig. A stoarce, a slei, a istovi puterea, vlaga cuiva. 3 …   Dicționar Român

  • slei — SLEÍ, sleiesc, vb. IV. 1. refl. (Despre substanţe grase; la pers. 3) A se închega, a se solidifica (prin răcire). ♦ (pop.; despre apă şi alte lichide) A îngheţa. 2. tranz. A seca o fântână (pentru a o curăţa). ♦ fig. A secătui pe cineva sau ceva… …   Dicționar Român

  • secătuire — SECĂTUÍRE, secătuiri, s.f. Acţiunea de a secătui şi rezultatul ei. – v. secătui. Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  SECĂTUÍRE s. v. extenuare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  secătuíre s. f., g. d. art. secătuírii; …   Dicționar Român

  • stoarce — STOÁRCE, storc, vb. III. tranz. 1. A presa, a strânge un lucru pentru a scoate (o parte din) lichidul pe care îl conţine; spec. a răsuci în sens contrar capetele unui material textil pentru a face să iasă o parte din lichidul cu care este îmbibat …   Dicționar Român

  • suge — SÚGE, sug, vb. III. tranz. 1. A trage cu gura sau cu botul laptele din sân, din ţâţă. ♢ expr. A suge (ceva) o dată (sau împreună) cu laptele mamei = a dobândi o deprindere din cea mai fragedă copilărie. A şi suge de sub unghii = A fi foarte… …   Dicționar Român

  • zvânta — ZVÂNTÁ, zvânt, vb. I. 1. tranz. şi refl. A face să piardă sau a pierde din umezeală; a (se) zbici, a (se) usca puţin. ♦ tranz. A şi şterge, a şi usca (lacrimile, ochii, obrajii). 2. tranz. fig. A distruge, a prăpădi, a nimici. ♢ expr. A zvânta… …   Dicționar Român

  • ciumă — CIÚMĂ, ciume, s.f. 1. Boală infecţioasă şi epidemică foarte gravă, caracterizată prin febră mare, diaree, delir, tumefacţii ale ganglionilor etc.; pestă. 2. fig. Persoană foarte urâtă (şi foarte rea). 3. fig. Mizerie, năpastă, nenorocire mare. ♢… …   Dicționar Român

  • dehobi — DEHOBÍ vb. v. epuiza, extenua, frânge, istovi, seca, secătui, sfârşi, slei, stoarce, vlăgui, zdrobi. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • extenua — EXTENUÁ, extenuez, vb. I. refl. şi tranz. A (se) obosi peste măsură; a (se) istovi, a (se) epuiza. [pr.: nu a] – Din fr. exténuer, lat. extenuare. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  EXTENUÁ vb. a epuiza, a frânge, a istovi, a seca …   Dicționar Român

  • goli — GOLÍ, golesc, vb. IV. 1. tranz. A scoate sau a consuma întregul conţinut dintr un vas, recipient, spaţiu etc.; a deşerta. ♦ refl. pas. (Despre vase, recipiente, spaţii etc.) A rămâne gol2, fără fiinţe, pustiu. 2. refl. (fam.; despre fiinţe) A… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”