Dicționar Român. 2013.
bătaie — BĂTÁIE, bătăi, s.f. I. 1. Lovitură repetată dată de cineva cuiva cu mâna sau cu un obiect. ♢ loc. vb. A (se) lua la bătaie = a (se) bate. ♢ expr. A stinge (sau a snopi, a zvânta etc.) în bătaie (sau în bătăi) (pe cineva) = a bate (pe cineva)… … Dicționar Român
drâglu — s. v. cociorvă, darac, dărăcitor, scărmănătoare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime drîglu ( li), s.m. – 1. (Trans.) Vătrai. – 2. Dărăcitor, scărmănător. – var. drîgl. Probabil der. cu suf. lo de la sl. drŭgati a tremura ; caz în… … Dicționar Român
dărăcire — DĂRĂCÍRE, dărăciri, s.f. Acţiunea de a dărăci şi rezultatul ei; dărăcit. – v. dărăci. Trimis de ionel bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 DĂRĂCÍRE s. (text.) 1. dărăcit, pieptănare, scărmănare. (dărăcire lânei la darac.) 2. cardare. (dărăcire… … Dicționar Român
jumuleală — JUMULEÁLĂ s.f. Jumulire, jumulit1. ♦ fig. (fam.) Ceartă zdravănă, bătaie. – Jumuli + suf. eală. Trimis de cata, 14.03.2002. Sursa: DEX 98 JUMULEÁLĂ s. jumulire, (reg.) scărmănare. (jumuleală păsărilor.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa:… … Dicționar Român
jumulire — JUMULÍRE, jumuliri, s.f. Acţiunea de a jumuli; jumuleală, jumulit1. – v. jumuli. Trimis de cata, 14.03.2002. Sursa: DEX 98 JUMULÍRE s. jumuleală, (reg.) scărmănare. (jumulire unei păsări.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime … … Dicționar Român
puzderie — PUZDÉRIE, puzderii, s.f. 1. Resturi lemnoase care cad din tulpina cânepii sau a inului la meliţare şi la scărmănare. ♢ expr. A (se) face puzderie = a (se) sfărâma, a (se) face praf; a (se) distruge. 2. Mulţime de fulgi, de stropi de ploaie, de… … Dicționar Român
păruială — PĂRUIÁLĂ, păruieli, s.f. (fam.) Acţiunea de a (se) părui1 (1); p. gener. încăierare, bătaie, chelfăneală. [pr.: ru ia ] – Părui1 + suf. eală. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 PĂRUIÁLĂ s. (pop. şi fam … Dicționar Român
scărmănat — SCĂRMĂNÁT1 s.n. Scărmănare. – v. scărmăna. Trimis de IoanSoleriu, 06.01.2009. Sursa: DEX 98 SCĂRMĂNÁT2, Ă, scărmănaţi, te, adj. (Despre lână şi alte materiale fibroase) Care a fost desfăcut, curăţat, afânat prin desprinderea, răsfirarea etc.… … Dicționar Român
scărmănător — SCĂRMĂNĂTÓR, OÁRE, scărmănători, oare, subst. 1. s.m. şi f. (Rar) Persoană care se îndeletniceşte cu scărmănatul1. 2. s.f. Unealtă de scărmănat lâna; darac. – Scărmăna + suf. ător. Trimis de RACAI, 12.12.2004. Sursa: DEX 98 scărmănătór s. m.,… … Dicționar Român
scărmănătură — SCĂRMĂNĂTÚRĂ, scărmănături, s.f. 1. Faptul de a scărmăna; (concr.) lână scărmănată. 2. fig. (fam.) Bătaie, scărmăneală. – Scărmăna + suf. ătură. Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 SCĂRMĂNĂTÚRĂ s. v. bătaie, păruială … Dicționar Român
