puzderie

puzderie
PUZDÉRIE, puzderii, s.f. 1. Resturi lemnoase care cad din tulpina cânepii sau a inului la meliţare şi la scărmănare. ♢ expr. A (se) face puzderie = a (se) sfărâma, a (se) face praf; a (se) distruge. 2. Mulţime de fulgi, de stropi de ploaie, de gunoaie mărunte etc. (răscolite de vânt). 3. (Cu determinări la pl. introduse prin prep. "de") Mulţime, număr mare. [var.: (reg.) pozdérie s.f.] – Din sl. pozderije.
Trimis de ana_zecheru, 17.12.2008. Sursa: DEX '98

PUZDÉRIE s. 1. v. mulţime. 2. mulţime, potop, sumedenie, (pop.) spuzenie, (înv. şi reg.) sodom, (fig.) pulbere, spuză, spuzeală. (puzderie de stele.) 3. (Munt.) spâldării (pl.). (puzderie de in sau de cânepă.)
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

PUZDÉRIE s. v. aşchie, surcea, surcică, ţandără.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

puzdérie s. f. (sil. -ri-e), art. puzdéria (sil. -ri-a), g.-d. art. puzdériei; pl. puzdérii, art. puzdériile (sil. -ri-i-)
Trimis de siveco, 08.01.2009. Sursa: Dicţionar ortografic

PUZDÉRI//E puzderiei f. 1) Masă constând din resturi mărunte de tulpini, rezultate din meliţarea sau răgilarea cânepei, inului. 2) (despre fiinţe, lucruri) Mulţime mare; sumedenie. [G.-D. puzderiei; Sil. -ri-e] /<sl. pozdere
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

puzdérie (puzdérii), s.f. – 1. Resturi de la meliţare, rămăşiţe de in sau de cînepă. – 2. Pleavă, codină, praf, scame. – 3. Mulţime, infinitate. sl. pozderije (Miklosich, Lexicon, 605; Candrea, II, 284; Conev 75), cf. bg. pazder, sb. pozder, rus. pazderie, mag. pazdorja.
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

Look at other dictionaries:

  • puzdérie — s. f. (sil. ri e), art. puzdéria (sil. ri a), g. d. art. puzdériei; pl. puzdérii, art. puzdériile (sil. ri i ) …   Romanian orthography

  • sumedenie — SUMEDÉNIE, sumedenii, s.f. Mulţime, cantitate mare; sumă; puzderie, grămadă. – Din sumă. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  SUMEDÉNIE s. 1. v. mulţime. 2. v. puzderie. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  sumedénie s. f.… …   Dicționar Român

  • groază — GROÁZĂ s.f. 1. Emoţie puternică şi violentă provocată de un lucru înfiorător, de un pericol mare, de o nenorocire etc. ♦ (concr.) Persoană sau lucru care îngrozeşte. 2. fig. (În sintagma) O groază (de...) = o mulţime, o cantitate mare (de...). –… …   Dicționar Român

  • mulţime — MULŢÍME, mulţimi, s.f. 1. (La sg., adesea cu determinări) Număr mare de fiinţe sau de lucruri, cantitate mare. 2. (La sg.) Lume multă strânsă laolaltă, grămadă de oameni; spec. masele largi ale populaţiei; colectivitate. 3. (mat.) Ansamblu de… …   Dicționar Român

  • poiede — POIÉDE s. v. duium, grămadă, mulţime, potop, puhoi, puzderie, sumedenie. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  poiéde, poiédii şi poiézi, s.f. (înv.) 1. mulţime, grămadă, puzderie. 2. (în formele; poiadă, poiade) năvală; incursiune,… …   Dicționar Român

  • pulbere — PÚLBERE, pulberi, s.f. 1. Material solid care se prezintă sub forma unor particule fine; praf, pudră. ♢ expr. A se face (praf şi) pulbere sau a se alege (din cineva sau ceva) (praful şi) pulberea (sau praf şi pulbere) = a se distruge, a se nimici …   Dicționar Român

  • afluenţă — AFLUÉNŢĂ s.f. Mulţime de oameni care se îndreaptă spre acelaşi punct; aflux, îmbulzeală, năvală. ♦ Cantitate mare, abundenţă, belşug de produse. [pr.: flu en ] – Din fr. affluénce, lat. affluentia. Trimis de ana zecheru, 26.08.2002. Sursa: DEX 98 …   Dicționar Român

  • genune — GENÚNE, genuni, s.f. (livr.) Prăpastie adâncă, abis, hău1. – et. nec. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  GENÚNE s. v. abis, adânc, mare, prăpastie. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  genúne s. f., g. d. ar …   Dicționar Român

  • gloată — GLOÁTĂ, gloate, s.f. 1. (depr.) Mulţime (pestriţă) de oameni strânşi la un loc; buluc, adunătură. 2. (În orânduirea feudală) Unitate de infanterie alcătuită din ţărani. – Din sl. glota. Trimis de gall, 20.03.2008. Sursa: DEX 98  GLOÁTĂ s., adv.… …   Dicționar Român

  • grozăvenie — GROZĂVÉNIE, grozăvenii, s.f. (pop. şi fam.) 1. Faptul de a fi groaznic; aspect groaznic, situaţie groaznică. 2. (concr.) Lucru sau fiinţă înfricoşătoare. 3. Faptul de a ieşi cu totul din comun prin calităţile sale; însuşirea unui lucru cu… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”