scurtătură

scurtătură
SCURTĂTÚRĂ, scurtături, s.f. 1. Bucată scurtă de lemn; retevei. 2. Cărare care urmează distanţa cea mai scurtă între două puncte. – Scurta + suf. -ătură.
Trimis de ionel_bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

SCURTĂTÚRĂ s. v. retevei.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

scurtătúră s. f., g.-d. art. scurtătúrii; pl. scurtătúri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

SCURTĂTÚR//Ă scurtăturăi f. 1) Bucată scurtă de lemn; retevei. 2) Cărare, drum ce duce de-a dreptul; calea cea mai scurtă. A luat-o pe scurtătură. /a scurta + suf. scurtăturăătură
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • retevei — RETEVÉI, reteveie, s.n. (pop.) Bucată scurtă de lemn; scurtătură. – et. nec. Trimis de LauraGellner, 08.07.2004. Sursa: DEX 98  RETEVÉI s. scurtătură, (pop.) zburătură, (reg.) caravei, cotromplete, răzbici, resteu, scatoalcă, scurlei, verdete,… …   Dicționar Român

  • zburătură — ZBURĂTÚRĂ, zburături, s.f. 1. Bucată scurtă de lemn cu care se aruncă într un pom sau după o pasăre; scurtătură. ♦ Aşchie, ţandără. ♦ (înv.) Sfărâmătură de plumb sau de fier cu care se încărcau armele de foc. 2. Mişcare de aruncare; distanţă până …   Dicționar Român

  • caravei — CARAVÉI s. v. retevei, scurtătură. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • cotromplete — COTROMPLÉTE s. v. retevei, scurtătură. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • călca — CĂLCÁ, calc, vb. I. I. 1. intranz. A pune piciorul pe ceva sau pe undeva; a păşi. ♢ expr. A călca din pod (sau de sus) = a umbla ţanţoş, trufaş. A călca în străchini = a umbla neatent, a fi stângaci; a face gafe. A călca pe urmele cuiva = a avea… …   Dicționar Român

  • frânge — FRẤNGE, frâng, vb. III. 1. tranz. A rupe (în două) un obiect prin lovire, îndoire sau apăsare puternică. ♦ A fractura un os, p. ext. un membru al corpului. ♢ expr. A şi frânge gâtul = a) a muri într un accident; b) a şi compromite situaţia prin… …   Dicționar Român

  • gârneţ — GÂRNÉŢ, gârneţi, s.m. (reg.) Par (mai gros) făcut de obicei din lemn de stejar. – Din gârniţă. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  gârnéţ s. m., pl. gârnéţi Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  GÂRNÉŢ gârneţi m …   Dicționar Român

  • hăţaş — HĂŢÁŞ1, hăţaşi, s.m. Cal care se mână cu ajutorul hăţurilor, înhămat alături de un lăturaş. – Hăţ1 + suf. aş. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  HĂŢÁŞ2, hăţaşuri (hăţaşe), s.n. (reg.) 1. Cărare făcută de fiarele sălbatice prin pădure. 2 …   Dicționar Român

  • jilăvete — JILĂVÉTE, jilăveţi, s.m. (reg.) Ciomag, retevei. – et. nec. Trimis de cata, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  JILĂVÉTE s. v. bâtă, ciomag, măciucă, retevei, scurtătură. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  jilăvéte s. m., pl …   Dicționar Român

  • resteu — RESTÉU, resteie, s.n. Fiecare dintre cele două bare în formă de cui, făcute din fier sau din lemn, cu care se închid laturile jugului pentru a reţine grumazul animalului în jug. ♢ expr. A lua (pe cineva) cu resteul = a se purta aspru (cu cineva) …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”