adunătură — ADUNĂTÚRĂ, adunături, s.f. 1. Grup format prin adunarea la un loc a unor obiecte disparate; grămadă nesistematizată. 2. (peior.) Grămadă de oameni adunaţi din întâmplare, gloată, strânsură. – Aduna + suf. ătură. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007 … Dicționar Român
albie — ÁLBIE, albii, s.f. 1. Vas lunguieţ, făcut din lemn cioplit sau din doage asamblate; covată, copaie. ♢ expr. A face (pe cineva) albie de porci (sau de câini) = a insulta (pe cineva) cu vorbe grele, a batjocori rău (pe cineva). 2. Porţiune a unei… … Dicționar Român
blenoragie — BLENORAGÍE, blenoragii, s.f. Boală venerică infecţioasă, manifestată prin mâncărime, senzaţie de usturime, scurgeri purulente etc.; gonoree. – Din fr. blennorragie. Trimis de paula, 24.06.2005. Sursa: DEX 98 BLENORAGÍE s. (med.) gonoree, (pop.) … Dicționar Român
băltoacă — BĂLTOÁCĂ, băltoace, s.f. Baltă mică, murdară şi mocirloasă; bălăştioagă, băltac; adunătură sau scursură de apă de ploaie prin gropile drumurilor; bulhac. ♦ Cantitate mare de lichid vărsat pe jos; baltă. [var.: băltoágă s.f.] – Baltă + suf. oacă.… … Dicționar Român
curs — CURS1, cursuri, s.n. I. 1. Mişcare a unei ape curgătoare în direcţia pantei; p. ext. albia, întinderea sau direcţia unei ape curgătoare. 2. (înv.) Mers (repede). II. fig. 1. Trecere, durată, interval (de timp). ♢ loc. prep. În cursul... = în… … Dicționar Român
diaree — DIARÉE s.f. Stare patologică manifestată prin eliminarea frecventă de materii fecale moi sau lichide. [pr.: di a ] – Din fr. diarrhée, lat. diarrhoea. Trimis de IoanSoleriu, 17.07.2004. Sursa: DEX 98 DIARÉE s. (med.) (pop.) cufureală, lamoste,… … Dicționar Român
dizenterie — DIZENTERÍE, dizenterii, s.f. Boală infecţioasă contagioasă care se manifestă prin ulceraţii intestinale, dureri abdominale violente şi diaree cu sânge. – Din fr. dysenterie, lat. dysenteria. Trimis de LauraGellner, 14.06.2007. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
făgaş — FĂGÁŞ, făgaşe, s.n. Urmă adâncă (şi îngustă) săpată în pământ de şuvoaiele apelor de ploaie sau lăsată de roţile unui vehicul. ♦ Scobitură săpată pe întreaga lungime a frontului minier de abataj, pentru a uşura desprinderea ulterioară a rocii. ♦… … Dicționar Român
gloată — GLOÁTĂ, gloate, s.f. 1. (depr.) Mulţime (pestriţă) de oameni strânşi la un loc; buluc, adunătură. 2. (În orânduirea feudală) Unitate de infanterie alcătuită din ţărani. – Din sl. glota. Trimis de gall, 20.03.2008. Sursa: DEX 98 GLOÁTĂ s., adv.… … Dicționar Român
jintuit — JINTUÍT1 s.n. Jintuire. ♦ (concr.) Zer gras stors din caş după frământare; jintuială. – v. Jintui. Trimis de cata, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 JINTUÍT2, Ă, jintuiţi, te, adj. (Despre caş) Care este frământat şi stors de zer. – v. jintui. Trimis… … Dicționar Român