scursură

scursură
SCURSÚRĂ, scursuri, s.f. 1. Apă sau alt lichid (murdar) care se scurge dintr-un loc. 2. Loc pe unde îşi face drum o apă curgătoare; făgaş. 3. Epitet pentru un om de nimic, decăzut; lepădătură. – Scurge + suf. -ură.
Trimis de ionel_bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

SCURSÚRĂ s. (depr.) adunătură, gloată, strânsură, şleahtă, (Ban.) zbor. (Nu e decât o scursură de neispră-viţi.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

SCURSÚRĂ s. v. albie, blenoragie, curs, diaree, dizenterie, făgaş, gonoree, leucoree, matcă, prelingere, scurgere, vad, vărsare.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

scursúră s. f., g.-d. art. scursúrii; pl. scursúri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

SCURSÚR//Ă scursurăi f. Lichid care se scurge. /scurs + suf. scursurăură
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • adunătură — ADUNĂTÚRĂ, adunături, s.f. 1. Grup format prin adunarea la un loc a unor obiecte disparate; grămadă nesistematizată. 2. (peior.) Grămadă de oameni adunaţi din întâmplare, gloată, strânsură. – Aduna + suf. ătură. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007 …   Dicționar Român

  • albie — ÁLBIE, albii, s.f. 1. Vas lunguieţ, făcut din lemn cioplit sau din doage asamblate; covată, copaie. ♢ expr. A face (pe cineva) albie de porci (sau de câini) = a insulta (pe cineva) cu vorbe grele, a batjocori rău (pe cineva). 2. Porţiune a unei… …   Dicționar Român

  • blenoragie — BLENORAGÍE, blenoragii, s.f. Boală venerică infecţioasă, manifestată prin mâncărime, senzaţie de usturime, scurgeri purulente etc.; gonoree. – Din fr. blennorragie. Trimis de paula, 24.06.2005. Sursa: DEX 98  BLENORAGÍE s. (med.) gonoree, (pop.) …   Dicționar Român

  • băltoacă — BĂLTOÁCĂ, băltoace, s.f. Baltă mică, murdară şi mocirloasă; bălăştioagă, băltac; adunătură sau scursură de apă de ploaie prin gropile drumurilor; bulhac. ♦ Cantitate mare de lichid vărsat pe jos; baltă. [var.: băltoágă s.f.] – Baltă + suf. oacă.… …   Dicționar Român

  • curs — CURS1, cursuri, s.n. I. 1. Mişcare a unei ape curgătoare în direcţia pantei; p. ext. albia, întinderea sau direcţia unei ape curgătoare. 2. (înv.) Mers (repede). II. fig. 1. Trecere, durată, interval (de timp). ♢ loc. prep. În cursul... = în… …   Dicționar Român

  • diaree — DIARÉE s.f. Stare patologică manifestată prin eliminarea frecventă de materii fecale moi sau lichide. [pr.: di a ] – Din fr. diarrhée, lat. diarrhoea. Trimis de IoanSoleriu, 17.07.2004. Sursa: DEX 98  DIARÉE s. (med.) (pop.) cufureală, lamoste,… …   Dicționar Român

  • dizenterie — DIZENTERÍE, dizenterii, s.f. Boală infecţioasă contagioasă care se manifestă prin ulceraţii intestinale, dureri abdominale violente şi diaree cu sânge. – Din fr. dysenterie, lat. dysenteria. Trimis de LauraGellner, 14.06.2007. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

  • făgaş — FĂGÁŞ, făgaşe, s.n. Urmă adâncă (şi îngustă) săpată în pământ de şuvoaiele apelor de ploaie sau lăsată de roţile unui vehicul. ♦ Scobitură săpată pe întreaga lungime a frontului minier de abataj, pentru a uşura desprinderea ulterioară a rocii. ♦… …   Dicționar Român

  • gloată — GLOÁTĂ, gloate, s.f. 1. (depr.) Mulţime (pestriţă) de oameni strânşi la un loc; buluc, adunătură. 2. (În orânduirea feudală) Unitate de infanterie alcătuită din ţărani. – Din sl. glota. Trimis de gall, 20.03.2008. Sursa: DEX 98  GLOÁTĂ s., adv.… …   Dicționar Român

  • jintuit — JINTUÍT1 s.n. Jintuire. ♦ (concr.) Zer gras stors din caş după frământare; jintuială. – v. Jintui. Trimis de cata, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  JINTUÍT2, Ă, jintuiţi, te, adj. (Despre caş) Care este frământat şi stors de zer. – v. jintui. Trimis… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”