samavólnic — adj. m., pl. samavólnici; f. sg. samavólnicã, pl. samavólnice … Romanian orthography
arbitrar — ARBITRÁR, Ă, arbitrari, e, adj., s.n. 1. adj. Care porneşte dintr o hotărâre luată după propria apreciere, fără a ţine seamă de părerea altuia, de adevăr etc.; abuziv; samavolnic. 2. adj. Care este făcut, ales etc. la întâmplare. 3. s.n. Faptă,… … Dicționar Român
despotic — DESPÓTIC, Ă, despotici, ce, adj. (Despre o faptă, un regim, o lege) De despot, caracteristic despoţilor; tiranic, dictatorial, samavolnic; (despre oameni) care se comportă ca un despot; absolut, arbitrar (2). – Din fr. despotique. Trimis de RACAI … Dicționar Român
samavolnicie — SAMAVOLNICÍE, samavolnicii, s.f. Faptul de a acţiona după bunul plac, nesocotind şi încălcând voinţa şi drepturile altora; act samavolnic. – Samavolnic + suf. ie. Trimis de IoanSoleriu, 17.07.2004. Sursa: DEX 98 SAMAVOLNICÍE s. 1. v. abuz. 2. v … Dicționar Român
tăia — TĂIÁ, tai, vb. I. I. tranz. A despărţi, a separa ceva în mai multe bucăţi, cu ajutorul unui obiect tăios. ♢ expr. A tăia nodul gordian = a găsi soluţia unei probleme grele, a rezolva, a clarifica o situaţie încurcată. Poţi să tai lemne pe dânsul … Dicționar Român
Lăstuni, Vrancea — Istoricul bisericii Lăstuni (Hagilarea) jud. TulceaNumele satului de la poalele dealului Denis Tepe Hagilar – este de origine turcească şi în traducere înseamnă “satul hagiilor” (adică al celor ce au făcut pelerinajul la locurile… … Wikipedia
abuziv — ABUZÍV, Ă, abuzivi, e, adj. 1. Exagerat, excesiv. 2. (Despre acţiunile omului) Arbitrar, ilegal; (despre oameni) care abuzează de puterea sa. – Din fr. abusif, lat. abusivus. Trimis de ana zecheru, 28.07.2002. Sursa: DEX 98 abuzív, ă adj. 1.… … Dicționar Român
nedrept — NEDRÉPT, NEDREÁPTĂ, nedrepţi, te, adj. 1. (Adesea adverbial) Care nu este drept, obiectiv cu cei din jur; care nu este conform cu dreptatea, cu normele stabilite; incorect, ilegal; abuziv. ♢ loc. adv. Pe nedrept sau (substantivat) pe nedreptul =… … Dicționar Român
putere — PUTÉRE, puteri, s.f. I. 1. Faptul de a putea; capacitate, însuşire, posibilitate fizică, morală, intelectuală de a acţiona, de a realiza ceva; putinţă. 2. Mare forţă fizică, tărie, puternicie. ♢ loc. adv. Din toate puterile = cu toate forţele, cu … Dicționar Român
samcă — SÁMCĂ s.f. (În superstiţii) Fiinţă imaginară rea, care omoară sau vatămă pe oameni: p. ext. boală cauzată de această fiinţă. – Din ucr. samka. Trimis de IoanSoleriu, 17.07.2004. Sursa: DEX 98 SÁMCĂ s. (med.) (reg.) spasmă. (samcă este o boală a … Dicționar Român
