răsufla

răsufla
RĂSUFLÁ, răsúflu, vb. I. 1. intranz. şi tranz. (pop.) A respira. 2. intranz. A-şi reveni după o emoţie, după o grijă, o apăsare, după un efort fizic, a simţi o uşurare după o stare de încordare. ♦ A face popas, a sta să se odihnească. ♦ A avea linişte, a nu se (mai) simţi în primejdie, a se simţi la adăpost. 3. intranz. (Despre vase, recipiente, locuri închise) A comunica cu exteriorul, a străbate spre exterior, a lăsa să se scurgă încet fluidul pe care îl conţine, printr-o gaură mică sau printr-o crăpătură; (despre conţinutul unui vas) a ţâşni, a se scurge prin crăpături. ♦ refl. (Despre unele alimente sau băuturi) A-şi pierde tăria, gustul datorită păstrării într-un vas prost închis sau în condiţii proaste. 4. intranz., tranz. şi refl. (pop.) A(-şi) destăinui gândurile şi sentimentele ascunse, apăsătoare, pentru a se linişti. ♦ intranz. şi tranz. (Despre gânduri sau planuri ascunse) A ajunge la urechile celor care nu ar fi trebuit să afle; a (se) difuza. – Răs- + sufla.
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

RĂSUFLÁ vb. 1. v. respira. 2. a se trezi. (Vinul s-a răsufla.)
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

RĂSUFLÁ vb. v. afla, auzi, gâfâi, pufăi, sufla.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

răsuflá vb. (sil. -fla), ind. prez. 1 sg. răsúflu, 3 sg. şi pl. răsúflă
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A RĂSUFLÁ răsúflu 1. intranz. 1) A trage aer în plămâni şi a-l elimina în afară; a respira. răsufla greu. 2) A se odihni puţin după un efort; a-şi reveni după o stare de încordare. 3) (despre recipiente) A lăsa să iasă câte puţin conţinutul (printr-un orificiu neobservat). 2. tranz. 1) (informaţii, date secrete etc.) A face să devină cunoscut; a da în vileag. 2) (aer, aburi, gaze etc.) A trage înăuntru şi a da afară. /răs- + a sufla
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

A SE RĂSUFLÁ mă răsúflu intranz. 1) (despre unele alimente, în special băuturi) A-şi pierde tăria şi gustul (din cauza contactului cu aerul). 2) A-şi mărturisi gândurile ascunse. 3) pop. A se epuiza din punct de vedere intelectual. /răs- + a sufla
Trimis de siveco, 24.11.2008. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • răsuflare — RĂSUFLÁRE, răsuflări, s.f. Acţiunea de a (se) răsufla şi rezultatul ei; respiraţie, răsuflet, răsuflu. ♢ loc. adj. şi adv. Fără răsuflare = mort. ♢ loc. adv. Dintr o răsuflare = dintr o dată, repede. ♢ expr. A şi ţine (sau a şi opri, a şi… …   Dicționar Român

  • respira — RESPIRÁ, respír, vb. I. intranz. 1. A introduce în plămâni, prin inspiraţie, aer şi a da afară, prin expiraţie, bioxidul de carbon şi vaporii de apă rezultaţi din arderile care au loc în organism; a răsufla. 2. fig. A răspândi, a revărsa, a… …   Dicționar Român

  • răsuflat — RĂSUFLÁT, Ă, răsuflaţi, te, adj. (Despre băuturi) Care şi a pierdut tăria, gustul datorită pătrunderii aerului sau păstrării în condiţii proaste. ♦ fig. (fam.) Învechit; arhicunoscut, banal. – v. răsufla. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa …   Dicționar Român

  • hârcâi — HÂRCÂÍ, hấrcâi, vb. IV. intranz. A respira cu greutate, scoţând zgomote răguşite şi hârâitoare; a hârâi. [var.: hârcăí vb. IV] – Formaţie onomatopeică. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  HÂRCÂÍ vb. v. hârâi. Trimis de siveco, 13.09.2007 …   Dicționar Român

  • răsuflet — RĂSÚFLET, răsuflete, s.n. (pop.) Răsuflare. ♦ Repaus scurt. – Răsufla + suf. et. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  RĂSÚFLET s. v. răsuflare, respiraţie, suflare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  răsúflet s. n.… …   Dicționar Român

  • răsuflător — RĂSUFLĂTÓR, OÁRE, răsuflători, oare, adj., s.f., s.n. 1. adj. (Rar) Care înlesneşte respiraţia. 2. s.f. Deschizătură (de aerisire) prin care un spaţiu închis comunică cu exteriorul. 3. s.f. Canal de evacuare a aerului şi a gazelor la turnarea… …   Dicționar Român

  • sufla — SUFLÁ, súflu, vb. I. 1. intranz. A elimina aer din gură sau din plămâni cu o anumită forţă; a expira forţat aerul. ♢ expr. A sufla în lumânare (sau în lampă) = a stinge lumânarea sau lampa expirând cu putere aerul asupra flăcării. A sufla în foc …   Dicționar Român

  • trezi — TREZÍ, trezesc, vb. IV. 1. tranz. şi refl. A (se) deştepta, a (se) scula din somn. 2. refl. şi tranz. A şi veni sau a face să şi vină în fire (dintr o stare de reverie, de leşin etc.). 3. refl. şi tranz. A deveni sau a face să devină conştient, a …   Dicționar Român

  • abur — ÁBUR, aburi, s.m. 1. Vapori de apă. 2. Ceaţă rară. 3. (Rar) Adiere. 4. fig. Suflare uşoară (a vântului), boare. – cf. alb. a v u l l. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ÁBUR s. vapori (pl.). (aburul este un agent termic.) Trimis… …   Dicționar Român

  • afla — AFLÁ, áflu, vb. I. 1. tranz. şi intranz. A lua cunoştinţă despre ceva; a căpăta informaţii, veşti, noutăţi despre ceva; a auzi o veste, o noutate etc. 2. tranz. A găsi, a descoperi (căutând sau întâmplător). 3. refl. A fi, a se găsi într un loc,… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”