răsfrânge

răsfrânge
RĂSFRẤNGE, răsfrấng, vb. III. I. 1. tranz. şi refl. A(-şi) proiecta lumina asupra unui obiect, făcând-o să se reflecte; (despre obiecte) a(-şi) reflecta lumina proiectată asupra lor. ♦ A (se) refracta. ♦ refl. (Despre sunete) A se întoarce sub formă de ecou; a se repeta. 2. refl. A se face simţit, influenţând, înrâurind, determinând...; a avea repercusiuni asupra cuiva sau a ceva. 3. refl. şi tranz. A (se) oglindi, a (se) reflecta. II. tranz. şi refl. (despre ţesături, părţi de îmbrăcăminte etc.) A (se) întoarce în afară, a (se) desface, a (se) îndoi, a (se) plia. [Perf. s. răsfrânsei, part. răsfrânt] – Răs- + frânge.
Trimis de dante, 03.07.2004. Sursa: DEX '98

RĂSFRÂNGE vb. 1. v. reflecta. 2. v. repeta. 3. v. oglindi. 4. v. sufleca. 5. (reg.) a (se) răzbuza. (Haina s-a răsfrânge.)
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

răsfrânge vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. răsfrâng, perf. s. 1 sg. răsfrânséi, 1 pl. răsfrânserăm; part. răsfrânt
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A RĂSFRÂNGE răsfrâng tranz. 1) A face să se răsfrângă. 2) (despre părţi de îmbrăcăminte) A îndoi în afară. /răs- + a frânge
Trimis de siveco, 17.11.2008. Sursa: NODEX

A SE RĂSFRÂNGE se răsfrâng intranz. 1) A-şi manifesta efectele; a avea urmări; a se resimţi. 2) rar A-şi proiecta imaginea pe o suprafaţă făcând-o să se reflecte. 3) (despre stări, acţiuni etc.) A-şi găsi expresia; a se oglindi; a se reflecta. /răs- + a se frânge
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • rãsfrấnge — vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. rãsfrấng, perf. s. 1 sg. rãsfrânséi, 1 pl. rãsfrấnserãm; part. rãsfrấnt …   Romanian orthography

  • reflexiv — REFLEXÍV, Ă, reflexivi, e, adj. 1. (În sintagmele) Pronume reflexiv = pronume care ţine locul numelui unui obiect asupra căruia se exercită, direct sau indirect, acţiunea verbului şi care e identic cu subiectul verbului. Verb reflexiv = verb… …   Dicționar Român

  • reflecta — REFLECTÁ, (1, 2) pers. 3 refléctă, (3) pers. 1 reflectez, vb. I. 1. tranz. şi refl. A (se) răsfrânge direcţia de propagare a luminii, a razelor de lumină, a undelor etc. la suprafaţa de separaţie a două medii diferite; a determina sau a suferi o… …   Dicționar Român

  • repercuta — REPERCUTÁ, pers. 3 repercutează, vb. I. refl. 1. (Despre unde sonore sau luminoase) A se răsfrânge, a se retransmite, a reveni, a se întoarce. 2. fig. A avea urmări, consecinţe, a şi manifesta indirect efectele. – Din fr. répercuter. Trimis de… …   Dicționar Român

  • indirect — INDIRÉCT, Ă, indirecţi, te, adj. 1. (Adesea adverbial) Care nu este direct, care se produce, apare sau se obţine prin mijlocirea cuiva sau a ceva. 2. (lingv.; în sintagmele) Stil indirect sau vorbire indirectă = procedeu sintactic de redare a… …   Dicționar Român

  • oglindi — OGLINDÍ, oglindesc, vb. IV. refl. şi tranz. A (se) reflecta, a (se) proiecta pe o suprafaţă lucioasă sau într o oglindă. ♦ refl. (Despre oameni) A se privi în oglindă; a se admira (privindu se în oglindă). ♦ refl. fig. (Despre stări, fenomene,… …   Dicționar Român

  • reflectoriza — REFLECTORIZÁ, pers. 3 reflectorizează, vb. I. tranz. A răsfrânge puternic orice fascicul de lumină. – Din engl. reflectorize. Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  reflectorizá vb., ind. prez. 3 sg …   Dicționar Român

  • catadioptru — CATADIÓPTRU, catadioptri, s.m. Ochi de pisică (pentru semnalizare la vehicule). [pr.: di op ] – Din fr. catadioptre. Trimis de valeriu, 03.03.2003. Sursa: DEX 98  catadióptru s. m. (sil. di op tru), pl. catadioptri Trimis de siveco, 10.08.2004.… …   Dicționar Român

  • răsfrângere — RĂSFRẤNGERE, răsfrângeri, s.f. Acţiunea de a (se) răsfrânge şi rezultatul ei. – v. răsfrânge. Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  RĂSFRÂNGERE s. 1. v. reflexie. 2. v. oglindire. 3. refracţie. Trimis de siveco, 28.10.2008. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • tranzitiv — TRANZITÍV, Ă, tranzitivi, e, adj., s.n. 1. adj., s.n. (gram.) (Verb) a cărui acţiune se răsfrânge direct asupra unui obiect. 2. adj. Care are însuşirea de tranzitivitate (2). – Din fr. transitif, lat. transitivus. Trimis de ion …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”