- răpşti
- RĂPŞTÍ, răpştesc, vb. IV. (reg.) 1. intranz. A murmura, a cârti. 2. refl. A se răsti. – Din sl. rŭpŭtati, -šton.Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98RĂPŞTÍ vb. v. crâcni, invidia, jefui, murmura, pizmui, prăda, protesta, răcni, răpi, răsti, striga, ţipa, urla, uzurpa, zbiera.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimerăpştí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. răpştésc, imperf. 3 sg. răpşteá; conj. prez. 3 sg. şi pl. răpşteáscăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA RĂPŞT//Í răpştiésc intranz. reg. A-şi mani-festa nemulţumirea (bombănind); a cârti. /<sl. ruputati, rupuštonTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXA SE RĂPŞT//Í mă răpştiésc intranz. reg. A spune ceva pe un ton ridicat; a se răsti. /<sl. ruputati, rupuštonTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXrăpştí (răpştésc, răpştít), vb. – 1. A murmura. – 2. (refl.) A certa, a mustra. sl. rŭpŭtati, rŭpŭştą (Miklosich, Slaw. Elem., 43; Cihac, II, 306; Conev 102), cf. ceh. rep(o)tati "a face zgomot", rus. roptatĭ "a face zgomot". – Der. răpşte, s.f. (înv., ceartă); răpştitor(iu), s.m. (înv., cîrtitor).Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.