ruinare — ru·i·nà·re v.intr. (essere) 1. OB di un edificio, crollare, abbattersi al suolo 2. LE cadere, precipitare verso il basso: non restò di ruinare a valle (Dante) {{line}} {{/line}} DATA: av. 1306. ETIMO: lat. tardo ruīnāre, v. anche ruina … Dizionario italiano
ruinare — ruina, ruinare, ruinoso v. rovina, rovinare, rovinoso … Enciclopedia Italiana
ruináre — s. f. (sil. ru i ), g. d. art. ruinärii; pl. ruinäri … Romanian orthography
ruina — RUINÁ, ruinez, vb. I. refl. şi tranz. 1. A (se) preface în ruină, a (se) dărăpăna, a (se) degrada. 2. fig. A şi pierde sau a face pe cineva să şi piardă averea, a sărăci sau a face să sărăcească; a (se) distruge. ♦ A( şi) distruge sănătatea. [pr … Dicționar Român
degringoladă — DEGRINGOLÁDĂ, degringolade, s.f. Prăbuşire, rostogolire rapidă, cădere. ♦ fig. Decădere treptată, degradare progresivă, ruinare. – Din fr. dégringolade. Trimis de laurap, 20.04.2004. Sursa: DEX 98 DEGRINGOLÁDĂ s. v. debandadă. Trimis de siveco … Dicționar Român
eversiune — EVERSIÚNE, eversiuni, s.f. 1. (livr.) Răsturnare; ruinare. 2. (med.) Ieşire a unei membrane din cavitatea ei naturală. [pr.: si u ] – Din fr. éversion, lat. eversio, onis. Trimis de ionel bufu, 14.06.2004. Sursa: DEX 98 eversiúne s. f … Dicționar Român
ruinieren — zerstören; demolieren; schädigen; grillen (umgangssprachlich); schrotten (umgangssprachlich); trashen (umgangssprachlich); beschädigen; kaputtmachen; … Universal-Lexikon
degradare — DEGRADÁRE, degradări, s.f. Acţiunea de a (se) degrada şi rezultatul ei; degradaţie. 1. Înjosire. 2. (Şi în sintagma degradare militară) Pedeapsă militară care constă în luarea gradului, excluderea din armată etc. ♦ (În sintagma) Degradare civică … Dicționar Român
distrugere — DISTRÚGERE, distrugeri, s.f. Acţiunea de a (se) distruge şi rezultatul ei; nimicire, ruinare. – v. distruge. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 DISTRÚGERE s. 1. devastare, nimicire, pârjolire, pustiire, (înv.) risipă. (distrugere … Dicționar Român
dărăpănare — DĂRĂPĂNÁRE s.f. Acţiunea de a se dărăpăna; ruinare, năruire, surpare. – v. dărăpăna. Trimis de ionel bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 DĂRĂPĂNÁRE s. 1. v. ruinare. 2. cădere, dărâmare, dărâmat, năruire, năruit, prăbuşire, prăvălire, risipire,… … Dicționar Român
