ruina

ruina
RUINÁ, ruinez, vb. I. refl. şi tranz. 1. A (se) preface în ruină, a (se) dărăpăna, a (se) degrada. 2. fig. A-şi pierde sau a face pe cineva să-şi piardă averea, a sărăci sau a face să sărăcească; a (se) distruge. ♦ A(-şi) distruge sănătatea. [pr.: ru-i-] – Din lat. ruinare, fr. ruiner.
Trimis de LauraGellner, 08.07.2004. Sursa: DEX '98

A (se) ruina ≠ a (se) îmbogăţi, a (se) înavuţi
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

RUINÁ vb. 1. a (se) dărăpăna, a (se) degrada, a (se) măcina, a (se) părăgini, a (se) strica, (reg. şi fam.) a (se) părădui, (Transilv.) a (se) dorovăi. (Zidul de la grădină s-a ruina.) 2. v. sărăci.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

RUINÁ vb. v. distruge, nenoroci, prăpădi.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

ruiná vb. (sil. ru-i-), ind. prez. 1 sg. ruinéz, 3 sg. ruineáză; conj. prez. 3 sg. şi pl. ruinéze
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A RUIN//Á ruinaéz tranz. A face să se ruineze. ♢ A-şi ruina sănătatea a-şi distruge sănătatea. /<lat. ruinare, fr. ruiner
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

A SE RUIN//Á mă ruinaéz intranz. 1) (despre construcţii) A se preface în ruine; a se dărâma; a se distruge. 2) fig. (despre persoane) A-şi pierde averea; a deveni sărac; a sărăci; a se distruge. /<lat. ruinare, fr. ruiner
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

RUINÁ vb. I. tr., refl. 1. A (se) dărăpăna, a (se) nărui, a (se) surpa. 2. (fig.) A-şi pierde sau a face pe cineva să-şi piardă averea; a sărăci. ♦ (fig.) A(-şi) distruge sănătatea. [pron. ru-i-. / cf. fr. ruiner].
Trimis de LauraGellner, 24.03.2007. Sursa: DN

RUINÁ vb. tr., refl. 1. a (se) dărăpăna, a (se) nărui, a (se) surpa. 2. (fig.) a-şi pierde, a face pe cineva să-şi piardă averea; a sărăci. ♢ (fig.) a(-şi) distruge sănătatea. (< fr. ruiner, lat. ruinare)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • ruină — RUÍNĂ, ruine, s.f. 1. (Adesea fig.) Ceea ce a rămas dintr o construcţie veche, dărâmată; dărâmătură. ♢ loc. adj. În ruină (sau ruine) = ruinat, dărăpănat. ♦ fig. Rămăşiţă a trecutului. 2. (Rar) Faptul de a (se) ruina. 3. fig. Pierderea averii sau …   Dicționar Român

  • ruina — sustantivo femenino 1. (no contable) Destrucción o daño muy grande: la ruina de un edificio, la ruina de un puente, la ruina de la salud. 2. (no contable) Pérdida completa o casi completa de bienes y propiedades: Nos vamos a la ruina. La empresa… …   Diccionario Salamanca de la Lengua Española

  • ruina — I {{/stl 13}}{{stl 8}}rz. ż Ia, CMc. ruinanie {{/stl 8}}{{stl 20}} {{/stl 20}}{{stl 12}}1. {{/stl 12}}{{stl 7}} coś zniszczonego, rozpadającego się, zdewastowanego : {{/stl 7}}{{stl 10}}Mieszkanie zastępcze okazało się ruiną. Tej ruiny nie warto… …   Langenscheidt Polski wyjaśnień

  • ruina — ruìna ž DEFINICIJA 1. (ob. mn) knjiš. razvalina, ruševina 2. pren. onaj koji je propala zdravlja, potpuno oronuo [ruina od čovjeka] ETIMOLOGIJA lat. ≃ ruere: rušiti se …   Hrvatski jezični portal

  • ruina — (Del lat. ruīna, de ruĕre, caer). 1. f. Acción de caer o destruirse algo. 2. Pérdida grande de los bienes de fortuna. 3. Destrozo, perdición, decadencia y caimiento de una persona, familia, comunidad o Estado. 4. Causa de esta caída, decadencia o …   Diccionario de la lengua española

  • Ruina — (lat.), 1) Einsturz; 2) Niederlage; 3) bes. das, was herabgefallen od. eingefallen ist …   Pierer's Universal-Lexikon

  • ruìna — ž 1. {{001f}}〈ob. mn〉 knjiš. razvalina, ruševina 2. {{001f}}pren. onaj koji je propala zdravlja, potpuno oronuo [∼ od čovjeka] ✧ {{001f}}lat …   Veliki rječnik hrvatskoga jezika

  • ruina — ruina, ruinare, ruinoso v. rovina, rovinare, rovinoso …   Enciclopedia Italiana

  • ruína — s. f. 1. Ato ou efeito de ruir. 2. Resto de edifício desmoronado. 3. Dissipação. 4. Perda; destruição. 5. Decadência. 6. Degradação; desmoralização. 7. Causa de males, perda de bens. 8.  [Por extensão] Reflexo; vestígio …   Dicionário da Língua Portuguesa

  • ruina — (Del lat. ruina.) ► sustantivo femenino 1 Acción de caer o destruirse una cosa: ■ acordonaron la zona para proceder a la ruina de la vieja casa. SINÓNIMO caída destrucción 2 Hundimiento o destrucción de cualquier cosa material o inmaterial: ■ la… …   Enciclopedia Universal

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”