- degringoladă
- DEGRINGOLÁDĂ, degringolade, s.f. Prăbuşire, rostogolire rapidă, cădere. ♦ fig. Decădere treptată, degradare progresivă, ruinare. – Din fr. dégringolade.Trimis de laurap, 20.04.2004. Sursa: DEX '98DEGRINGOLÁDĂ s. v. debandadă.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimedegringoládă s. f. (sil. -grin-), g.-d. art. degringoládei; pl. degringoládeTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficDEGRINGOLÁD//Ă degringoladăe f. 1) Cădere bruscă (a unui obiect masiv); prăbuşire. 2) fig. Decădere rapidă. /<fr. dégringoladeTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXDEGRINGOLÁDĂ s.f. Prăbuşire, rostogolire. ♦ (fig.) Decădere progresivă, treptată, ruinare. [< fr. dégringolade].Trimis de LauraGellner, 18.02.2005. Sursa: DNDEGRINGOLÁDĂ s. f. 1. prăbuşire, rostogolire. 2. (fam.) decădere, ruinare progresivă, degradare. (< fr. dégringolade)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.