degringoladă

degringoladă: DEGRINGOLÁDĂ, degringolade, s.f. Prăbuşire, rostogolire rapidă, cădere. ♦ fig. Decădere treptată, degradare progresivă, ruinare. – Din fr. dégringolade.

Trimis de laurap, 20.04.2004. Sursa: DEX '98

DEGRINGOLÁDĂ s. v. debandadă.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

degringoládă s. f. (sil. -grin-), g.-d. art. degringoládei; pl. degringoláde

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

DEGRINGOLÁD//Ă degringoladăe f. 1) Cădere bruscă (a unui obiect masiv); prăbuşire. 2) fig. Decădere rapidă. /<fr. dégringolade

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

DEGRINGOLÁDĂ s.f. Prăbuşire, rostogolire. ♦ (fig.) Decădere progresivă, treptată, ruinare. [< fr. dégringolade].

Trimis de LauraGellner, 18.02.2005. Sursa: DN

DEGRINGOLÁDĂ s. f. 1. prăbuşire, rostogolire. 2. (fam.) decădere, ruinare progresivă, degradare. (< fr. dégringolade)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Игры ⚽ Поможем написать реферат

debandadă — DEBANDÁDĂ s.f. Neorânduială, dezordine; dezorientare, zăpăceală. – Din fr. débandade. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Debandadă ≠ orânduială, ordine, rânduială, regulă, disciplină Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime … … Dicționar Român
dégringolade — nf., chute en roulant ; bruit que fait un corps qui roule du haut en bas d un escalier : dégringolâ (Albanais 001), dégringolâda (001, Annecy) || dégringôla (001) ; dégredelâye (Juvigny) ; karabôta (001). A1) dégringolade, chute (à la suite d une … Dictionnaire Français-Savoyard

Academic Dictionaries and Encyclopedias