împrăştiere — ÎMPRĂŞTIÉRE, împrăştieri, s.f. Acţiunea de a (se) împrăştia; risipire, răspândire. [pr.: ti e ] – v. împrăştia. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ÎMPRĂŞTIÉRE s. 1. dispersare, dispersie, răsfirare, răspândire, răzleţire, risipire,… … Dicționar Român
irosire — IROSÍRE, irosiri, s.f. Acţiunea de a (se) irosi; împrăştiere încetul cu încetul; risipire, cheltuire (excesivă şi inutilă). – v. irosi. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 IROSÍRE s. 1. v. cheltuire. 2. iroseală, pierdere, risipă,… … Dicționar Român
risipă — RISÍPĂ, risipe, s.f. 1. Folosire nechibzuită a bunurilor materiale sau băneşti, cheltuială fără măsură; irosire. ♦ fig. Belşug, prisos, abundenţă. 2. (înv. şi pop.) Sfărârmare, distrugere; surpare, prăbuşire. ♢ loc. adj. În risipă = care se… … Dicționar Român
spulberare — SPULBERÁRE, spulberări, s.f. Acţiunea de a (se) spulbera şi rezultatul ei; împrăştiere, risipire; fig. nimicire. – v. spulbera. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 SPULBERÁRE s. împrăştiere, risipire. (spulberare frunzelor, a… … Dicționar Român
cheltuire — CHELTUÍRE s.f. Acţiunea de a cheltui şi rezultatul ei. – v. cheltui. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CHELTUÍRE s. 1. cheltuială, (înv.) chelşug, masraf. (cheltuire unei mari sume de bani pentru ...) 2. aruncare, azvârlire, irosire … Dicționar Român
dispersie — DISPÉRSIE, dispersii, s.f. 1. Împrăştiere, răspândire, risipire. ♦ spec. (chim.) Stare de împrăştiere, într un mediu oarecare, a unei substanţe aflate în particule foarte mici. ♦ spec. (fiz.) Separare a unei radiaţii sau a unei unde sonore în… … Dicționar Român
dărăpănare — DĂRĂPĂNÁRE s.f. Acţiunea de a se dărăpăna; ruinare, năruire, surpare. – v. dărăpăna. Trimis de ionel bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 DĂRĂPĂNÁRE s. 1. v. ruinare. 2. cădere, dărâmare, dărâmat, năruire, năruit, prăbuşire, prăvălire, risipire,… … Dicționar Român
izidit — izidít (izâdít), s.n. (reg.) risipire, cheltuire. Trimis de blaurb, 05.06.2006. Sursa: DAR izidít (izâdít), ă, adj. (reg.) risipit, cheltuit. Trimis de blaurb, 05.06.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
nimicire — NIMICÍRE, nimiciri, s.f. Acţiunea de a nimici; distrugere, nimicnicire. ♦ fig. Moarte. – v. nimici. Trimis de GabiAlex, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 NIMICÍRE s. 1. v. distrugere. 2. v. masacrare. 3. distrugere, lichidare, potopire, prăpădire,… … Dicționar Român
năpust — NĂPÚSTUL s. art. v. aghiuţă, demon, diavol, drac, încornoratul, naiba, necuratul, satană, tartor. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime năpúst, năpústuri, s.n. (reg.) 1. pustiire, risipire; calamitate. 2. (art.) duh rău, demon;… … Dicționar Român
