Dicționar Român. 2013.
risipă — RISÍPĂ, risipe, s.f. 1. Folosire nechibzuită a bunurilor materiale sau băneşti, cheltuială fără măsură; irosire. ♦ fig. Belşug, prisos, abundenţă. 2. (înv. şi pop.) Sfărârmare, distrugere; surpare, prăbuşire. ♢ loc. adj. În risipă = care se… … Dicționar Român
cheltuire — CHELTUÍRE s.f. Acţiunea de a cheltui şi rezultatul ei. – v. cheltui. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CHELTUÍRE s. 1. cheltuială, (înv.) chelşug, masraf. (cheltuire unei mari sume de bani pentru ...) 2. aruncare, azvârlire, irosire … Dicționar Român
iroseală — IROSEÁLĂ, iroseli, s.f. Faptul de a (se) irosi; risipă. – Irosi + suf. eală. Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX 98 IROSEÁLĂ s. v. irosire. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime iroseálă s. f., g. d. art. irosélii; … Dicționar Român
pierdere — PIÉRDERE, pierderi, s.f. Faptul de a (se) pierde. ♦ Pagubă materială, stricăciune: distrugere, nimicire: (concr.) obiect sau bani de care cineva este păgubit. ♢ loc. adv. În pierdere = fără câştig, cu deficit. ♦ (La pl.) Pagubă de vieţi omeneşti … Dicționar Român
prăpădire — PRĂPĂDÍRE, prăpădiri, s.f. Acţiunea de a (se) prăpădi şi rezultatul ei. – v. prăpădi. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 PRĂPĂDÍRE s. 1. v. nimicire. 2. v. moarte. 3. v. distrugere. Trimis de siveco, 13.07.2008. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
păpare — PĂPÁRE s. v. aruncare, azvârlire, cheltu ire, irosire, mâncare, risipire, zvârlire. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
părăduire — PĂRĂDUÍRE s. v. aruncare, azvârlire, cheltuire, irosire, risipire, zvârlire. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
risipire — RISIPÍRE, risipiri, s.f. Acţiunea de a (se) risipi şi rezultatul ei. – v. risipi. Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 RISIPÍRE s. 1. v. împrăştiere. 2. împrăştiere, (înv. şi reg.) spargere, spart. (risipire norilor.) 3. împrăştiere … Dicționar Român
tocare — TOCÁRE s.f. Acţiunea de a toca. – v. toca. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 TOCÁRE s. mărunţire, mărunţit, tocat. (tocare cepei.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime TOCÁRE s. v. aruncare, azvârlire, cheltuire, irosire,… … Dicționar Român
tocat — TOCÁT1 s.n. Faptul de a toca. – v. toca. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 TOCÁT2, Ă, tocaţi, te, adj. Tăiat foarte mărunt. – v. toca. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 TOCÁT adj. mărunţit. (Ceapă tocat … Dicționar Român
