împrăştiere

împrăştiere
ÎMPRĂŞTIÉRE, împrăştieri, s.f. Acţiunea de a (se) împrăştia; risipire, răspândire. [pr.: -ti-e-] – v. împrăştia.
Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

ÎMPRĂŞTIÉRE s. 1. dispersare, dispersie, răsfirare, răspândire, răzleţire, risipire, (înv.) risipă. (împrăştiere mulţimii.) 2. v. risipire. 3. ridicare, risipire. (împrăştiere ceţii.) 4. risipire, spulberare. (împrăştiere frunzelor, a prafului.) 5. prefirare, presărare, presărat, răsfirare, răspândire, risipire. (împrăştiere nisipului pe alee.) 6. v. difuzare. 7. difuzare, răspândire, re-vărsare. (împrăştiere luminii în toate ungherele.) 8. v. răs-pândire. 9. v. emanaţie.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

împrăştiére s. f. (sil. -ti-e-), g.-d. art. împrăştiérii; pl. împrăştiéri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • dispersie — DISPÉRSIE, dispersii, s.f. 1. Împrăştiere, răspândire, risipire. ♦ spec. (chim.) Stare de împrăştiere, într un mediu oarecare, a unei substanţe aflate în particule foarte mici. ♦ spec. (fiz.) Separare a unei radiaţii sau a unei unde sonore în… …   Dicționar Român

  • diseminare — DISEMINÁRE, diseminări, s.f. Împrăştiere, răspândire (în toate părţile). ♢ spec. Răspândire pe cale naturală a seminţelor, fructelor, polenului etc. în momentul maturizării lor. ♢ Răspândire în organismul unei fiinţe a agenţilor unei boli. – După …   Dicționar Român

  • răspândire — RĂSPÂNDÍRE, răspândiri, s.f. Acţiunea de a (se) răspândi şi rezultatul ei. – v. răspândi. Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  RĂSPÂNDÍRE s. 1. v. împrăştiere. 2. împrăştiere, prefirare, presărare, presărat, răsfirare, risipire.… …   Dicționar Român

  • risipire — RISIPÍRE, risipiri, s.f. Acţiunea de a (se) risipi şi rezultatul ei. – v. risipi. Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  RISIPÍRE s. 1. v. împrăştiere. 2. împrăştiere, (înv. şi reg.) spargere, spart. (risipire norilor.) 3. împrăştiere …   Dicționar Român

  • epandaj — EPANDÁJ s.n. Operaţie de răspândire a apelor murdare pe un teren cultivabil după decantarea (decanta) lor, în scopul epurării biologice naturale a acestor ape. – Din fr. épandage. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  epandáj s. n.… …   Dicționar Român

  • dispersare — DISPERSÁRE, dispersări, s.f. Acţiunea de a (se) dispersa şi rezultatul ei; împrăştiere, răspândire. – v. dispersa. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Dispersare ≠ concentrare Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime … …   Dicționar Român

  • risipă — RISÍPĂ, risipe, s.f. 1. Folosire nechibzuită a bunurilor materiale sau băneşti, cheltuială fără măsură; irosire. ♦ fig. Belşug, prisos, abundenţă. 2. (înv. şi pop.) Sfărârmare, distrugere; surpare, prăbuşire. ♢ loc. adj. În risipă = care se… …   Dicționar Român

  • răsfirare — RĂSFIRÁRE, răsfirări, s.f. Acţiunea de a (se) răsfira şi rezultatul ei. [var.: resfiráre s.f.] – v. răsfira. Trimis de RACAI, 22.11.2003. Sursa: DEX 98  RĂSFIRÁRE s. 1. v. împrăştiere. 2. împrăştiere, prefirare, presărare, presărat, răspândire,… …   Dicționar Român

  • seminaţie — SEMINÁŢIE s.f. Împrăştiere şi germinare spontană a seminţelor. [gen. iei. / < fr. sémination]. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN  SEMINÁŢIE s. f. împrăştiere naturală sau artificială a seminţelor. (< fr. sémination) Trimis de… …   Dicționar Român

  • spulberare — SPULBERÁRE, spulberări, s.f. Acţiunea de a (se) spulbera şi rezultatul ei; împrăştiere, risipire; fig. nimicire. – v. spulbera. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  SPULBERÁRE s. împrăştiere, risipire. (spulberare frunzelor, a… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”