Dicționar Român. 2013.
împrăştiere — ÎMPRĂŞTIÉRE, împrăştieri, s.f. Acţiunea de a (se) împrăştia; risipire, răspândire. [pr.: ti e ] – v. împrăştia. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ÎMPRĂŞTIÉRE s. 1. dispersare, dispersie, răsfirare, răspândire, răzleţire, risipire,… … Dicționar Român
resfirare — RESFIRÁRE s.f. v. răsfirare. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … Dicționar Român
risipire — RISIPÍRE, risipiri, s.f. Acţiunea de a (se) risipi şi rezultatul ei. – v. risipi. Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 RISIPÍRE s. 1. v. împrăştiere. 2. împrăştiere, (înv. şi reg.) spargere, spart. (risipire norilor.) 3. împrăştiere … Dicționar Român
risipă — RISÍPĂ, risipe, s.f. 1. Folosire nechibzuită a bunurilor materiale sau băneşti, cheltuială fără măsură; irosire. ♦ fig. Belşug, prisos, abundenţă. 2. (înv. şi pop.) Sfărârmare, distrugere; surpare, prăbuşire. ♢ loc. adj. În risipă = care se… … Dicționar Român
răspândire — RĂSPÂNDÍRE, răspândiri, s.f. Acţiunea de a (se) răspândi şi rezultatul ei. – v. răspândi. Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 RĂSPÂNDÍRE s. 1. v. împrăştiere. 2. împrăştiere, prefirare, presărare, presărat, răsfirare, risipire.… … Dicționar Român
