împrăştietor

împrăştietor
ÎMPRĂŞTIETÓR, -OÁRE, împrăştietori, -oare, adj. 1. (Rar) Care împrăştie; care difuzează. 2. (înv.) Risipitor. [pr.: -ti-e-] – Împrăştia + suf. -tor.
Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX '98

ÎMPRĂŞTIETÓR adj., s. v. cheltuitor, risipitor.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

împrăştietór adj. m. (sil. -ti-e-), pl. împrăştietóri; f. sg. şi pl. împrăştietoáre
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • cheltuitor — CHELTUITÓR, OÁRE, cheltuitori, oare, adj., s.m. şi f. (Persoană) care cheltuieşte mult şi fără rost; (om) risipitor. [pr.: tu i ] – Cheltui + suf. tor. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Cheltuitor ≠ avar, econom, strângător Trimis de …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”