resimţi

resimţi
RESIMŢÍ, resimt, vb. IV. 1. tranz. A simţi. 2. refl. A simţi urmările, consecinţele unei împrejurări anterioare. ♦ A se face simţit, a avea repercusiuni. – Din fr. ressentir (după simţi).
Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

RESIMŢÍ vb. a se repercuta, a se simţi. (Unele efecte se resimţi asupra lui.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

resimţí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. resímt; conj. prez. 3 sg. şi pl. resímtă
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A RESIMŢÍ resímt tranz. A simţi din nou. /<fr. ressentir
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

A SE RESIMŢÍ mă resímt intranz. 1) A fi urmărit în continuare suportând efectele. 2) A simţi urmările; a-şi manifesta efectele; a avea urmări; a se răsfrânge. /<fr. ressentir
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

RESIMŢÍ vb. IV. 1. tr. A simţi (din nou). 2. refl. A simţi consecinţele, urmările, o slăbiciune etc. ♦ A avea urmări. [P.i. resímt. / după fr. ressentir].
Trimis de LauraGellner, 21.03.2007. Sursa: DN

RESIMŢÍ vb. I. tr. a simţi puternic (o senzaţie fizică, un sentiment). II. refl. a simţi unele consecinţe neplăcute, o slăbiciune etc. ♢ a avea urmări. (după fr. ressentir)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • resimţí — vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. resímt; conj. prez. 3 sg. şi pl. resímtã …   Romanian orthography

  • resimţire — RESIMŢÍRE, resimţiri, s.f. Faptul de a (se) resimţi. – v. resimţi. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  resimţíre s. f., g. d. art. resimţírii; pl. resimţíri Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  RESIMŢÍRE …   Dicționar Român

  • simţi — SIMŢÍ, simt, vb. IV. 1. tranz. A avea, prin intermediul organelor de simţ, senzaţia sau percepţia unui lucru, a unui fapt, a unei calităţi, a percepe efectul unei excitaţii; a prezenta sensibilitate. ♦ refl. A şi da seama de propria stare fizică …   Dicționar Român

  • repercuta — REPERCUTÁ, pers. 3 repercutează, vb. I. refl. 1. (Despre unde sonore sau luminoase) A se răsfrânge, a se retransmite, a reveni, a se întoarce. 2. fig. A avea urmări, consecinţe, a şi manifesta indirect efectele. – Din fr. répercuter. Trimis de… …   Dicționar Român

  • anhedonie — ANHEDONÍE s. f. incapacitate de a resimţi plăcerea în situaţii normale. (< engl. anhedonia) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN …   Dicționar Român

  • ofta — OFTÁ, oftez, vb. I. intranz. A scoate un oftat (în semn de dor, de supărare, de regret etc.); a suspina. ♢ expr. A ofta după cineva (sau ceva) = a regreta mult pierderea cuiva (sau a ceva); a dori din tot sufletul pe cineva (sau ceva), a tânji… …   Dicționar Român

  • resimţământ — RESIMŢĂMẤNT, resimţăminte, s.n. (Rar) Resentiment. – Resimţi + suf. ământ (după fr. ressentiment). Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  RESIMŢĂMÂNT s. v. antipatie, aversiune, ostilitate, pornire, repulsie, resen timent. Trimis de… …   Dicționar Român

  • răsfrânge — RĂSFRẤNGE, răsfrấng, vb. III. I. 1. tranz. şi refl. A( şi) proiecta lumina asupra unui obiect, făcând o să se reflecte; (despre obiecte) a( şi) reflecta lumina proiectată asupra lor. ♦ A (se) refracta. ♦ refl. (Despre sunete) A se întoarce sub… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”