resimţire

RESIMŢÍRE, resimţiri, s.f. Faptul de a (se) resimţi. – v. resimţi.

Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



resimţíre s. f., g.-d. art. resimţírii; pl. resimţíri

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



RESIMŢÍRE s.f. Faptul de a (se) resimţi. [< resimţi].

Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN