- regiune
- REGIÚNE, regiuni, s.f. 1. Întindere mare de pământ mai mult sau mai puţin omogenă, dintr-o ţară sau de pe glob, care prezintă caractere comune; ţinut, zonă. 2. Unitate administrativă şi teritorială în România (între 1950 şi 1968) alcătuită din raioane şi din unul sau mai multe oraşe importante. 3. Porţiune determinată a unei fiinţe sau a unui obiect. [pr.: -gi-u-] – Din fr. région, lat. regio, -onis.Trimis de RACAI, 22.11.2003. Sursa: DEX '98REGIÚNE s. 1. loc, teren, ţinut, zonă. (Nu cunoaşte bine regiune.) 2. v. loc. 3. ţinut, (înv.) latură. (În ce regiune ne aflăm?) 4. v. meleag. 5. loc, parte, ţinut. (Vezi cum e şi prin alte regiunei.) 6. v. teritoriu. 7. ţinut, zonă, (înv.) oblastie, olat. (În regiuneile calde.) 8. suprafaţă, teritoriu, zonă. (O regiune aridă.) 9. v. zonă. 10. (anat.) regiune inghinală = (înv. şi pop.) stinghie.Trimis de siveco, 14.10.2007. Sursa: Sinonimeregiúne s. f. (sil. -gi-u-), g.-d. art. regiúnii; pl. regiúniTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficREGIÚN//E regiunei f. 1) Teritoriu de proporţii mari, care are anumite caracteristici specifice (de climă, relief, resurse economice etc.); ţinut; meleag. regiune alpină. 2) Unitate administrativ-teritorială constând din mai multe raioane şi oraşe. 3) Porţiune a corpului unei fiinţe sau a unui obiect, determinată numai în linii generale. regiune cervicală. [G.-D. regiunii; Sil. -gi-u-] /<fr. région, lat. regio, regiuneonisTrimis de siveco, 17.11.2008. Sursa: NODEXREGIÚNE s.f. 1. Mare întindere de pământ; ţinut, zonă. ♦ Porţiune, parte a corpului. 2. Unitate administrativă şi teritorială în România, între 1950 şi 1968, cuprinzând mai multe raioane. [pron. -gi-u-. / < fr. région, it. regione, lat. regio].Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DNREGIÚNE s. f. 1. mare întindere de pământ; teritoriu, zonă. 2. porţiune a unei organ(ism) etc. 3. unitate administrativ-teritorială cu mai multe raioane. (< lat. register, fr. région, lat. regio)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.