regiune

regiune
REGIÚNE, regiuni, s.f. 1. Întindere mare de pământ mai mult sau mai puţin omogenă, dintr-o ţară sau de pe glob, care prezintă caractere comune; ţinut, zonă. 2. Unitate administrativă şi teritorială în România (între 1950 şi 1968) alcătuită din raioane şi din unul sau mai multe oraşe importante. 3. Porţiune determinată a unei fiinţe sau a unui obiect. [pr.: -gi-u-] – Din fr. région, lat. regio, -onis.
Trimis de RACAI, 22.11.2003. Sursa: DEX '98

REGIÚNE s. 1. loc, teren, ţinut, zonă. (Nu cunoaşte bine regiune.) 2. v. loc. 3. ţinut, (înv.) latură. (În ce regiune ne aflăm?) 4. v. meleag. 5. loc, parte, ţinut. (Vezi cum e şi prin alte regiunei.) 6. v. teritoriu. 7. ţinut, zonă, (înv.) oblastie, olat. (În regiuneile calde.) 8. suprafaţă, teritoriu, zonă. (O regiune aridă.) 9. v. zonă. 10. (anat.) regiune inghinală = (înv. şi pop.) stinghie.
Trimis de siveco, 14.10.2007. Sursa: Sinonime

regiúne s. f. (sil. -gi-u-), g.-d. art. regiúnii; pl. regiúni
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

REGIÚN//E regiunei f. 1) Teritoriu de proporţii mari, care are anumite caracteristici specifice (de climă, relief, resurse economice etc.); ţinut; meleag. regiune alpină. 2) Unitate administrativ-teritorială constând din mai multe raioane şi oraşe. 3) Porţiune a corpului unei fiinţe sau a unui obiect, determinată numai în linii generale. regiune cervicală. [G.-D. regiunii; Sil. -gi-u-] /<fr. région, lat. regio, regiuneonis
Trimis de siveco, 17.11.2008. Sursa: NODEX

REGIÚNE s.f. 1. Mare întindere de pământ; ţinut, zonă. ♦ Porţiune, parte a corpului. 2. Unitate administrativă şi teritorială în România, între 1950 şi 1968, cuprinzând mai multe raioane. [pron. -gi-u-. / < fr. région, it. regione, lat. regio].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

REGIÚNE s. f. 1. mare întindere de pământ; teritoriu, zonă. 2. porţiune a unei organ(ism) etc. 3. unitate administrativ-teritorială cu mai multe raioane. (< lat. register, fr. région, lat. regio)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • regiúne — s. f. (sil. gi u ), g. d. art. regiúnii; pl. regiúni …   Romanian orthography

  • bazin — BAZÍN, bazine, s.n. 1. Rezervor deschis, de mari dimensiuni, construit din metal, din piatră, din ciment etc. ♦ Rezervor de apă amenajat pentru înot sau pentru sporturile care se practică în apă. 2. (Şi în sintagma bazin hidrografic) Regiune din… …   Dicționar Român

  • loc — LOC, locuri, s.n. I. 1. Punct, porţiune determinată în spaţiu. ♢ loc. adv. Din (sau de pe) loc = de acolo de unde este sau se află cineva, stând nemişcat, fără a se deplasa. În (sau pe) loc = a) pe aceeaşi bucată de pământ, acolo unde se află… …   Dicționar Român

  • plai — PLAI, plaiuri, s.n. 1. Versant al unui munte sau al unui deal; creastă, culme, vârf al unui munte sau al unui deal; p. gener. munte, deal mare. 2. Regiune de munte sau de deal aproape plană, acoperită în general cu păşuni. 3. Drum (sau cărare)… …   Dicționar Român

  • batială — BATIÁLĂ adj. (În sintagma) Regiune (sau zonă) batială = regiune în mări şi oceane cuprinsă între adâncimea de 200 şi 2500 m. [pr.: li a ] – Din fr. bathyale. Trimis de valeriu, 04.09.2006. Sursa: DEX 98  BATIALĂ adj. : Regiune (sau zonă) batială …   Dicționar Român

  • carantină — CARANTÍNĂ s.f. 1. Punct sanitar pentru cercetarea şi izolarea persoanelor, vaselor sau mărfurilor venite dintr o regiune bântuită de o epidemie. ♦ Izolare preventivă a unei persoane sau a unei colectivităţi care a fost în contact cu un bolnav… …   Dicționar Român

  • câmp — CÂMP, câmpuri, s.n. şi (1, astăzi mai ales în expr.) câmpi, s.m. 1. Întindere vastă de pământ fără accidente însemnate de teren; şes, câmpie; spec. întindere de pământ cultivată, semănată; totalitatea ogoarelor din jurul unei comune. ♢ Munca… …   Dicționar Român

  • exotic — EXÓTIC, Ă, exotici, ce, adj. Care se află într o regiune foarte îndepărtată şi care impresionează prin aspecte neobişnuite, ciudate; care provine dintr o asemenea regiune, care aparţine, care este propriu acestor ţări. [pr.: eg zo ] – Din fr.… …   Dicționar Român

  • podgorie — PODGÓRIE, podgorii, s.f. 1. Regiune întinsă, de obicei deluroasă, cultivată cu plantaţii masive de viţă de vie (care asigură producerea unui anumit tip de vin); regiune viticolă. 2. (înv.) Regiune de la poalele unui munte sau ale unui deal. [acc …   Dicționar Român

  • zonă — ZÓNĂ, zone, s.f. 1. Fiecare dintre cele cinci mari diviziuni ale globului terestru, delimitate în funcţie de poli, de cercurile polare şi de tropice şi caracterizate printr o climă specifică. Zonă temperată. Zonă ecuatorială. ♦ (astron.) Fiecare… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”