- podgorie
- PODGÓRIE, podgorii, s.f. 1. Regiune întinsă, de obicei deluroasă, cultivată cu plantaţii masive de viţă de vie (care asigură producerea unui anumit tip de vin); regiune viticolă. 2. (înv.) Regiune de la poalele unui munte sau ale unui deal. [acc. şi: podgoríe] – Din sl. podŭgorije.Trimis de oprocopiuc, 09.02.2007. Sursa: DEX '98PODGÓRIE s. (reg.) viet. (podgorie Murfatlar.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimepodgórie s. f. (sil. -ri-e), podgória (sil. -ri-a), g.-d. art. podgóriei; pl. podgórii, art. podgóriile (sil. -ri-i-)Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficPODGÓRI//E podgoriei f. 1) Regiune (deluroasă) cultivată cu vii; regiune viticolă. 2) Plantaţie de viţă de vie (de un anumit sort). [G.-D. podgoriei; Sil. ri-e] /<sl. podugorijeTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXpodgórie (podgórii), s.f. – 1. Regiune de deal, colin[ subalpină. – 2. Viţă-de-vie, plantaţie de viţă-de-vie. sl. podŭgorije "vale" (Miklosich, Lexicon, 598; Cihac, II, 273; Conev 42), cf. pogorî, slov. podgorje. – Der. podgorean, adj. (rar, subalpin; s.m., viticultor); podgoriu, adj. (bogat în podgorii), creaţie forţată la Alecsandri.Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.