pecetie — PECÉTIE s.f. v. pecete. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 pecétie (pecétii), s.f. – 1. Ştampilă, sigiliu, timbru. – 2. (înv.) Hîrtie ştampilată. – var. pecete, (Mold.) peceată. sl. pečatĭ (Miklosich, Slaw. Elem., 35; Cihac, II, 250) … Dicționar Român
aduce — ADÚCE, adúc, vb. III. 1. tranz. A lua cu sine un lucru şi a veni cu el undeva sau la cineva (pentru a l preda). ♢ expr. Ce vânt te aduce? se spune cuiva care a venit pe neaşteptate. 2. tranz. A apropia ceva de sine sau de o parte a trupului său.… … Dicționar Român
consignatar — CONSIGNATÁR, Ă, consignatari, e, s.m. şi f. Persoană care primeşte în consignaţie. – Din fr. consignataire. Trimis de dante, 30.07.2004. Sursa: DEX 98 consignatár (primitor, păstrător în consignaţie) s. m., pl. consignatári Trimis de siveco, 10 … Dicționar Român
depozitar — DEPOZITÁR, Ă, depozitari, e, s.m. şi f. Persoană căreia i se lasă ceva în păstrare. – Din fr. dépositaire. Trimis de RACAI, 30.09.2003. Sursa: DEX 98 DEPOZITÁR s. păstrător. (depozitar al unei vechi culturi.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa … Dicționar Român
econom — ECONÓM, OÁMĂ, economi, oame, adj., s.m. şi f. 1. adj. Care face economii, care cheltuieşte cu cumpătare; strângător, adunător, cumpătat. ♦ (peior.) Zgârcit. 2. s.m. şi f. (În trecut) Persoană însărcinată cu administrarea unei instituţii, a averii … Dicționar Român
logofăt — LOGOFĂT, logofeţi, s.m. 1. (În evul mediu, în Ţara Românească şi în Moldova) Titlu de mare dregător în ierarhia boierilor români, membru al sfatului domnesc; persoană care deţinea acest titlu. ♢ Mare logofăt = (în Moldova) întâiul boier de divan … Dicționar Român
pestitor — pestitór, eáscă, adj. (înv.) care pesteşte (pesti). Trimis de blaurb, 09.07.2008. Sursa: DAR PESTITÓR, OÁRE, pestitori, oare, adj. (înv. şi reg.) Care întârzie, care ţine pe loc; păstrător. – Din pesti + suf. (i)tor. Trim … Dicționar Român
păstra — PĂSTRÁ, păstrez, vb. I. tranz. 1. A ţine la loc sigur, păzind cu grijă, a pune bine; a ţine în bună stare, a avea grijă, a pune bine; a ţine în bună stare, a avea grijă de...; a ţine în posesiunea sa. ♦ spec. A conserva alimentele în bună stare,… … Dicționar Român
păstrielnic — PĂSTRIÉLNIC adj. v. adunător, cruţător, econom, păstrător, strângător. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
scump — SCUMP, Ă, scumpi, e, adj. 1. (Despre lucruri) Care se vinde sau se cumpără la un preţ ridicat; costisitor; (despre preţuri) mare, ridicat. ♦ (Despre oameni) Care cere preţuri mari. 2. (Despre lucruri) Valoros, preţios, de preţ. Daruri scumpe. 3.… … Dicționar Român
