pestitor

pestitór, -eáscă, adj. (înv.) care pesteşte (pesti).

Trimis de blaurb, 09.07.2008. Sursa: DAR



PESTITÓR, -OÁRE, pestitori, -oare, adj. (înv. şi reg.) Care întârzie, care ţine pe loc; păstrător. – Din pesti + suf. -(i)tor.

Trimis de gall, 08.07.2008. Sursa: DLRM