pudicitáte — s. f., g. d. art. pudicitäţii … Romanian orthography
pudoare — PUDOÁRE s.f. Sentiment de sfială, de jenă, de decenţă manifestat în comportarea cuiva; pudicitate; p. ext. curăţenie morală. ♦ (jur.) Castitate, virginitate. ♦ Atentat la pudoare = infracţiune care constă în încercarea de a viola o femeie. – Din… … Dicționar Român
bunăcuviinţă — Bună cuviinţă ≠ obrăznicie Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime BUNĂ CUVIÍNŢĂ s. decenţă, jenă, maniere (pl.), pudoare, ruşine, sfială, (rar) pudicitate, (latinism rar) pudiciţie. (Lipsit de bunăcuviinţă.) Trimis de siveco, 21.11.2007 … Dicționar Român
curăţenie — CURĂŢÉNIE, curăţenii, s.f. 1. Calitatea de a fi curat; starea, înfăţişarea unei fiinţe curate sau a unui lucru curat. 2. Dereticare. 3. Purgativ, laxativ. – Curat + suf. enie. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CURĂŢÉNIE s. 1. v … Dicționar Român
curăţie — CURĂŢÍE s.f. (înv.) Cinste; nevinovăţie, castitate. – Curat + suf. ie. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CURĂŢÍE s. v. candoare, castitate, cinste, corectitudine, feciorie, incoruptibi litate, inocenţă, integritate, lealitate,… … Dicționar Român
imaculare — IMACULÁRE s. v. candoare, castitate, feciorie, inocenţă, neprihănire, nevinovăţie, pudicitate, pudoare, virginitate. Trimis de siveco, 22.11.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
inocenţă — INOCÉNŢĂ, inocenţe, s.f. Curăţenie sufletească, nevinovăţie; candoare. ♦ (ir.) Naivitate, simplitate; ignoranţă. – Din fr. innocence, lat. innocentia. Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX 98 Inocenţă ≠ culpabilitate, vină, vinovăţie Trimis … Dicționar Român
neîntinare — NEÎNTINÁRE s. v. candoare, castitate, fe ciorie, inocenţă, neprihănire, nevino văţie, pudicitate, pudoare, virginitate. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
puritate — PURITÁTE s.f. Faptul de a fi pur; curăţenie. ♦ fig. (Rar) Castitate, curăţenie sufletească, candoare. – Din lat. puritas, atis. Trimis de oprocopiuc, 27.04.2004. Sursa: DEX 98 Puritate ≠ impuritate Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime… … Dicționar Român
smerenie — SMERÉNIE s.f. Atitudine umilă, supusă, respectuoasă; comportare modestă, plină de bună cuviinţă. ♦ (bis.) Evlavie, cucernicie, pioşenie. – Din sl. sŭmĕrjenije. Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 SMERÉNIE s. 1. v. umilinţă. 2.… … Dicționar Român
