- puritate
- PURITÁTE s.f. Faptul de a fi pur; curăţenie. ♦ fig. (Rar) Castitate, curăţenie sufletească, candoare. – Din lat. puritas, -atis.Trimis de oprocopiuc, 27.04.2004. Sursa: DEX '98Puritate ≠ impuritateTrimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: AntonimePURITÁTE s. 1. curăţenie. (puritate aurului.) 2. v. lim-pezime. 3. v. claritate. 4. v. desăvârşire.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: SinonimePURITÁTE s. v. candoare, castitate, fecio-rie, inocenţă, neprihănire, nevinovăţie, pudicitate, pudoare, virginitate.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimepuritáte s. f., g.-d. art. purităţiiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficPURIT//ÁTE puritateăţi f. 1) Caracter pur. puritateatea aurului. 2) fig. Curăţenie sufletească; nevinovăţie; neprihănire; inocenţă; candoare; castitate. /<lat. puritas, puritateatis, fr. puretéTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXPURITÁTE s.f. Calitatea a ceea ce este pur; curăţenie. ♦ (fig.) Nevinovăţie, castitate; candoare. [cf. lat. puritas, fr. pureté].Trimis de LauraGellner, 28.02.2007. Sursa: DNPURITÁTE s. f. 1. calitatea a ceea ce este pur. 2. (fig.) curăţenie morală, nevinovăţie; candoare. 3. (biol.) ă gameţilor = fenomen prin care celulele de reproducere mascule şi femele sunt haploide, în timp ce celulele somatice sunt diploide. (< it. purità, lat. puritas)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.