impuritate

impuritate
IMPURITÁTE, impurităţi, s.f. 1. Lipsă de puritate, de curăţenie. ♦ Stare a unui mediu cu toxicitate ridicată, cu microbi etc. 2. Corp sau substanţă străină care se găseşte în masa altui corp sau a unui material (şi a cărei prezenţă determină modificarea proprietăţilor materialului). – Din fr. impureté, lat. impuritas, -atis.
Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

Impuritate ≠ puritate
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

IMPURITÁTE s. v. gunoi.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

impuritáte s. f., g.-d. art. impurităţii; pl. impurităţi
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

IMPURIT//ÁTE impuritateăţi f. 1) Caracter impur; lipsă de puritate. 2) fig. Lipsă de integritate morală; imoralitate. 3) chim. Substanţă străină care se găseşte în componenţa altei substanţe. 4) la pl. Substanţe toxice sau infecţioase aflate în mediul înconjurător. /<fr. impureté, lat. impuritas, impuritateatis
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

IMPURITÁTE s.f. 1. Starea a ceea ce este impur; necurăţenie. 2. Ceea ce face un corp impur; corp străin existent într-o substanţă. [cf. lat. impuritas, fr. impureté].
Trimis de LauraGellner, 26.07.2006. Sursa: DN

IMPURITÁTE s. f. 1. (şi fig.) lipsă de puritate; starea a ceea ce este impur. 2. corp, substanţă străină care se găseşte în masa unui material. (< fr. impureté, lat. impuritas)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • impuritáte — s. f., g. d. art. impuritäţii; pl. impuritäţi …   Romanian orthography

  • ПРИМЕСЬ — вещество, содержащееся в материале в небольшом количестве (Болгарский язык; Български) примес (Чешский язык; Čeština) příměs (Немецкий язык; Deutsch) Zusatz; Beimengung (Венгерский язык; Magyar) elegyanyag (Монгольский язык) хольц (Польский язык; …   Строительный словарь

  • EUTROPIUS — I. EUTROPIUS Eunuchus, tantum apud Arcadium valuit, ut Cos. designaretur. Superbiâ, crudelitate, impuritate infamis. Praesulibus male habitis, non nisi pessimae notae homines evexit, Eudoxiae Imp. repudium minatus. Sed, petito eius capite a Caina …   Hofmann J. Lexicon universale

  • FOEMINARUM Communio — etiam Gentilium modestioribus damnata, ab Haereticorum mon paucis ex orco revocata est, Gnosticis praesertim, quos convenientiore vocabulo Βορβοριανοῦς Orthodoxi vocarunt, h. e. coenosos, propter foedissimam turpitudinem, quam in suis mysteriis… …   Hofmann J. Lexicon universale

  • MUNDITIES Ceremonialis — varia in Vet Testam. a Deo fuit requisita. Praeter amictus enim et edulia, quae certis limitibus circumscripsit, cautum etiam voluit Deus populo suo, de Munditie; ut ita omni ex parte eos ornaret amplissime. Erat autem omnis immundities, pro… …   Hofmann J. Lexicon universale

  • SUBNERO — apud Tertullian. de Pallio c. 4. Impuriorem Physcone, molliorem Sardanapalo Coesarem designare et quidem Subneronem: est qui Neronem proxime accederet, ac Neroni similis esset, quasi parvus Nero; quo convitio Domitianum hic Scriptor aspergit, qui …   Hofmann J. Lexicon universale

  • impurità — im·pu·ri·tà s.f.inv. CO 1. l essere impuro: impurità dell aria, di un liquido Contrari: purezza. 2a. ciò che rende impuro: eliminare dall acqua le impurità, lozione contro le impurità della pelle 2b. TS mineral. → impurezza 2c. TS ling. mancanza… …   Dizionario italiano

  • bucluc — BUCLÚC, buclucuri, s.n. 1. (pop. şi fam.) Situaţie neplăcută, încurcată. În care se află cineva; belea, încurcătură, necaz. ♦ Ceartă, discordie. 2. (reg.; la pl.) Obiecte (neînsemnate, fără mare valoare) pe care le posedă cineva, care formează… …   Dicționar Român

  • goz — GOZ, gozuri, s.n. (reg.; cu sens colectiv) Resturi nefolositoare de materii vegetale; p. gener. gunoi, murdărie. [var.: gózură s.f.] – Din magh. gaz. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  GOZ s. v. gunoi, impuritate, murdărie, necurăţenie …   Dicționar Român

  • gunoi — GUNÓI1, gunoaie, s.n. 1. (La sg. cu sens colectiv) Resturi murdare sau netrebuincioase care se aruncă. 2. Baligă amestecată cu paiele care au servit vitelor drept aşternut, întrebuinţată ca îngrăşământ agricol organic. 3. Fir de pai, scamă,… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”