prăpăd

prăpăd
PRĂPẮD, prăpăduri, s.n. 1. Dezlănţuire de forţe, provocată de fiinţe sau de elementele naturii, care pricinuieşte mari distrugeri de bunuri sau de vieţi omeneşti; urgie, ruină, dezastru. ♢ expr. Prăpădul pământului (sau Domnului, lui Dumnezeu), se spune despre o nenorocire îngrozitoare, despre ceva insuportabil, copleşitor. 2. Cantitate foarte mare, enormă; mulţime imensă; puhoi. – Din prăpădi (derivat regresiv).
Trimis de RACAI, 09.05.2005. Sursa: DEX '98

PRĂPĂD s. v. dezastru.
Trimis de siveco, 07.11.2007. Sursa: Sinonime

prăpăd s. n., pl. prăpăduri
Trimis de siveco, 09.05.2005. Sursa: Dicţionar ortografic

PRĂPẮD prăpăduri n. 1) Nenorocire mare şi grea care se abate asupra unei colectivităţi; catastrofă de mari proporţii; dezastru; calamitate; flagel; urgie. 2) Dezlănţuire violentă a unor forţe nimicitoare; urgie. 3) fig. Cantitate foarte mare; mulţime nenumărată. /v. a (se) prăpădi
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

Look at other dictionaries:

  • prãpäd — s. n., pl. prãpäduri …   Romanian orthography

  • veda-prapad — वेदप्रपद् …   Indonesian dictionary

  • mânie — MÂNÍE, mânii, s.f. 1. Izbucnire de iritare violentă, dar trecătoare, împotriva cuiva sau a ceva; furie, supărare mare. ♢ loc. adj. Iute (sau grabnic, rău) la mânie = care se înfurie uşor; irascibil. ♦ Necaz, ciudă. 2. (pop.; adesea determinat… …   Dicționar Român

  • prăpădi — PRĂPĂDÍ, prăpădesc, vb. IV. 1. tranz. şi refl. A (se) distruge, a (se) nimici, a (se) face praf; a (se) nărui, a (se) ruina, a (se) strica. ♦ tranz. A duce la pierzanie; a nenoroci. 2. tranz. A ucide, a omorî, a răpune. ♦ refl. A şi pierde viaţa …   Dicționar Român

  • pârjol — PÂRJÓL, pârjoluri, s.n. 1. Foc mare şi iute; incendiu violent şi mistuitor. ♢ expr. A face pârjol = a nimici (prin foc); a face prăpăd, a prăpădi. A da pârjol = a da foc, a distruge (prin foc); a incendia. A plânge cu foc şi pârjol = a plânge cu… …   Dicționar Român

  • sinistru — SINÍSTRU, Ă, siniştri, stre, adj., s.n. I. adj. 1. Care trezeşte sentimente de spaimă, de groază; groaznic, înspăimântător. ♦ Care inspiră oroare; oribil. 2. Primejdios, lugubru, funest; criminal2. II. s.n. Dezastru care aduce după sine mari… …   Dicționar Român

  • sodom — SODÓM s.n. (pop.) Mulţime, sumedenie (de oameni, de animale); cantitate mare (din ceva). ♦ Prăpăd, nenorocire, pustiire; p. ext. potop. – Din sl. Sodomŭ. Trimis de IoanSoleriu, 26.07.2004. Sursa: DEX 98  SODÓM s. v. arătare, calamitate,… …   Dicționar Român

  • pierzare — PIERZÁRE s.f. (pop.) Pierzanie. ♢ loc. vb. A da pierzării = a ucide sau a lăsa să fie ucis. – v. pierde. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  PIERZÁRE s. v. corupţie. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  …   Dicționar Român

  • plagă — PLÁGĂ, plăgi, s.f. 1. Leziune a ţesuturilor corpului, provocată accidental (arsură, tăietură etc.) sau pe cale operatorie; rană. 2. Situaţie nenorocită, pacoste, calamitate, nenorocire, flagel. – Din lat. plaga. Trimis de oprocopiuc, 21.03.2004.… …   Dicționar Român

  • potopenie — POTOPÉNIE, potopenii, s.f. (Rar) Calamitate, distrugere, prăpăd, urgie. – Din sl. potopljenije. Trimis de oprocopiuc, 04.04.2004. Sursa: DEX 98  POTOPÉNIE s. v. calamitate, catastrofă, dezastru, flagel, grozăvie, inundare, inundaţie, înec,… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”