prăpădi

prăpădi
PRĂPĂDÍ, prăpădesc, vb. IV. 1. tranz. şi refl. A (se) distruge, a (se) nimici, a (se) face praf; a (se) nărui, a (se) ruina, a (se) strica. ♦ tranz. A duce la pierzanie; a nenoroci. 2. tranz. A ucide, a omorî, a răpune. ♦ refl. A-şi pierde viaţa, a muri, a pieri. ♢ expr. A se prăpădi de râs (sau de plâns, de ruşine etc.) = a râde (sau a plânge etc.) foarte tare. A se prăpădi după cineva (sau ceva) = a iubi, a-i plăcea cineva (sau ceva) foarte mult. A se prăpădi de dorul... = a dori foarte mult... (tranz.) A prăpădi (pe cineva) din ochi = a iubi (pe cineva) nespus de mult. A se prăpădi cu firea = a-şi da foarte mare osteneală; a-şi face foarte multe griji, a se consuma, a pune la inimă. 3. tranz. (pop.) A pierde un bun; a risipi, a irosi. 4. tranz. (pop.) A nu mai recunoaşte, a nu mai găsi; a rătăci. A prăpădit drumul. ♦ A nu mai vedea, a pierde din ochi. ♦ refl. A se face nevăzut; a dispărea. – Din bg. propadam.
Trimis de oprocopiuc, 06.04.2004. Sursa: DEX '98

PRĂPĂDÍ vb. 1. v. distruge. 2. a desfiinţa, a distruge, a lichida, a nimici, (fig.) a topi. (A prăpădi pur şi simplu totul în cale.) 3. v. masacra. 4. v. nimici. 5. v. muri. 6. a (se) distruge, a (se) nenoroci, (înv. şi reg.) a (se) ticăloşi, (fig.) a se ruina. (Băutura l-a prăpădi.) 7. v. mistui. 8. a (se) distruge, a (se) nimici, a (se) strica. (Ploaia a prăpădi recolta.) 9. v. cheltui.
Trimis de siveco, 27.02.2008. Sursa: Sinonime

PRĂPĂDÍ vb. v. asasina, dărăpăna, dărâma, dispărea, nărui, omorî, pierde, pieri, prăbuşi, prăvăli, rătăci, risipi, suprima, surpa, ucide.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

prăpădí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. prăpădésc, imperf. 3 sg. prăpădeá; conj. prez. 3 sg. şi pl. prăpădeáscă
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A PRĂPĂD//Í prăpădiésc tranz. 1) A înceta de a mai poseda; a nu mai avea în posesie; a pierde. 2) (bani, produse alimentare sau industriale etc.) A folosi în mod nechibzuit; a irosi; a risipi; a cheltui. prăpădi ziua. 3) A face să se prăpădească; a distruge; a nimici. 4) A înceta de a mai avea în câmpul vizual. ♢ prăpădi din ochi (pe cineva sau ceva) a) a nu mai vedea (pe cineva); b) a avea o afecţiune deosebită (pentru cineva sau ceva). /<bulg. propadam
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

A SE PRĂPĂD//Í mă prăpădiésc intranz. A înceta să mai existe (în mod fatal); a dispărea fără urmă; a se pierde; ♢ prăpădi de râs a râde mult şi cu poftă. prăpădi de ruşine a se ruşina foarte tare. prăpădi după cineva (sau ceva) a-i plăcea nespus de mult cineva (sau ceva). /<bulg. propadam
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

prăpădí (prăpădésc, prăpădít), vb. – 1. A distruge, a anihila, a extermina. – 2. A (se) strica, a (se) deteriora. – 3. (Mold.) A pierde, a rătăci. – 4. (refl.) A dispărea, a muri, a pieri. – 5. (refl.) A izbucni, a nu mai putea să. sl. propasti, propadą "a se crăpa" (Miklosich, Lexicon, 702; Cihac, II, 211), cf. rus. propadatĭ "a pieri" şi prăpastie. – Der. prăpăd, s.n. (exterminare, distrugere; catastrofă); prăpădenie, s.f. (distrugere); prăpădit, s.m. (istovit, lefter); prăpăditor, adj. (distrugător). Din rom. provine bg. din Trans. propodenie (Miklosich, Bulg., 131).
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • prapadistas — ×prapadìstas, à (sl.) adj. (2) Lš besotis: Ėda kap prapadìstas arklys Lp …   Dictionary of the Lithuanian Language

  • pierde — PIÉRDE, pierd, vb. III. I. 1. tranz. A nu mai şti unde se află, unde a pus, unde a rătăcit (un bun material). ♢ expr. A( şi) pierde şirul = a se încurca, a se zăpăci; a nu mai avea continuitate (în vorbire, scris, gândire). 2. tranz. A nu mai… …   Dicționar Român

  • distruge — DISTRÚGE, distrúg, vb. III. tranz. A face să nu mai existe (stricând, spărgând, dărâmând etc.); a nimici, a ruina. ♦ tranz. şi refl. fig. A face să şi piardă sau a şi pierde întreaga avere, întreaga sănătate, întreaga linişte sufletească etc.… …   Dicționar Român

  • nimici — NIMICÍ, nimicesc, vb. IV. tranz. A face să nu mai existe, a reduce la nimic (omorând, distrugând, lichidând); a distruge, a desfiinţa, a prăpădi, a extermina, a lichida, a nimicnici. – Din nimic. Trimis de RACAI, 21.10.2003. Sursa: DEX 98  A… …   Dicționar Român

  • prăpădit — PRĂPĂDÍT, Ă, prăpădiţi, te, adj. (Despre obiecte, clădiri, bunuri etc.) Care se află într o stare mizerabilă, care este stricat, deteriorat, dărâmat, sărăcăcios; (despre fiinţe) cu forţele fizice (sau morale) epuizate; vlăguit, extenuat, sfârşit …   Dicționar Român

  • risipi — RISIPÍ, risipesc, vb. IV. 1. tranz. şi refl. A arunca sau a cădea în toate părţile; a (se) împrăştia. 2. tranz. A cheltui fără socoteală; a irosi bani, averi. 3. refl. (Despre oameni) A se răspândi în toate părţile; a se răzleţi, a se răsfira. ♦… …   Dicționar Român

  • sfârşi — SFÂRŞÍ, sfârşesc, vb. IV. 1. tranz. A duce la capăt un lucru, o activitate; a termina, a isprăvi; a pune capăt la ceva, a încheia, a înceta. ♢ loc. adv. Pe sfârşite = aproape gata, pe terminate. ♢ expr. (intranz.) A sfârşi cu ceva = a nu se mai… …   Dicționar Român

  • stropşi — STROPŞÍ, stropşesc, vb. IV. 1. tranz. (pop.) A zdrobi, a sfărâma călcând în picioare. ♦ A strivi, a zdreli. ♦ A prăpădi, a nimici. 2. tranz. (pop.) A stâlci pe cineva în bătaie. ♦ fig. (fam.) A poci, a deforma, a schimonosi, a stâlci cuvintele… …   Dicționar Român

  • topi — TOPÍ, topesc, vb. IV. 1. refl. şi tranz. A trece sau a face ca un corp să treacă, prin încălzire, din stare solidă în stare lichidă; a (se) lichefia. ♦ refl. A şi pierde consistenţa, a se muia (sub efectul căldurii). ♦ tranz. şi refl. fig.… …   Dicționar Român

  • afanisi — AFANISÍ, afanisesc, vb. IV. tranz. (înv.) A nimici, a prăpădi. – ngr. afanizo (aor. afanisa). Trimis de cornel, 04.02.2004. Sursa: DLRM  AFANISÍ vb. v. distruge, nimici, potopi, prăpădi, sfărâma, zdrobi, zvânta …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”