prăpădit

prăpădit
PRĂPĂDÍT, -Ă, prăpădiţi, -te, adj. (Despre obiecte, clădiri, bunuri etc.) Care se află într-o stare mizerabilă, care este stricat, deteriorat, dărâmat, sărăcăcios; (despre fiinţe) cu forţele fizice (sau morale) epuizate; vlăguit, extenuat, sfârşit. ♦ (Substantivat) Om sărac, sărman; om nenorocit, amărât; p. ext. om chinuit, nefericit, obidit. – v. prăpădi.
Trimis de oprocopiuc, 06.04.2004. Sursa: DEX '98

PRĂPĂDÍT adj., s. 1. adj. v. nimicit. 2. adj. v. extenuat. 3. adj. v. slab. 4. adj., s. v. neputincios. 5. adj. v. amărât. 6. adj. v. ruinat. 7. adj. v. deplorabil. 8. adj. v. uzat. 9. adj. v. sărăcăcios. 10. adj. cheltuit, irosit, risipit, (reg.) părăduit. (O avere prăpădit.)
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

PRĂPĂDÍ//T prăpădittă (prăpăditţi, prăpăditte) 1) v. A PRĂPĂDI şi A SE PRĂPĂDI. 2) (despre obiecte, clădiri etc.) Care a ajuns într-o stare rea sub acţiunea unor factori nocivi; deteriorat; uzat. 3) şi substantival (despre persoane) Care este distrus fiziceşte sau/şi moraliceşte; epuizat; vlăguit. ♢ Om prăpădit om care trezeşte compătimire. 4) Care este foarte sărac. /v. a (se) prăpădi
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

Look at other dictionaries:

  • prăpădi — PRĂPĂDÍ, prăpădesc, vb. IV. 1. tranz. şi refl. A (se) distruge, a (se) nimici, a (se) face praf; a (se) nărui, a (se) ruina, a (se) strica. ♦ tranz. A duce la pierzanie; a nenoroci. 2. tranz. A ucide, a omorî, a răpune. ♦ refl. A şi pierde viaţa …   Dicționar Român

  • amărât — AMĂRẤT, Ă, amărâţi, te, adj. Mâhnit, necăjit, supărat; chinuit, trist. ♦ (Adesea substantivat) Prăpădit, nenorocit; sărac. ♦ (Despre obiecte) Ponosit, uzat, sărăcăcios. – v. amărî. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  AMĂRÂT adj. 1 …   Dicționar Român

  • bogdaproste — BOGDAPRÓSTE interj. (pop.; adesea substantivat) Cuvânt de mulţumire adresat celui care dă ceva de pomană. ♢ loc. adj. De bogdaproste = de pomană. ♢ expr. Ca un pui de bogdaproste = (despre copii) nenorocit, prăpădit. (fam.) A umple de bogdaproste …   Dicționar Român

  • mişel — MIŞÉL, EÁ, mişei, ele, adj., s.m. şi f. 1. (Om) de nimic, ticălos, nemernic; (om) laş, fricos. 2. (înv.) (Om) de condiţie modestă, de rând. 3. (înv. şi reg.) (Om) sărac, nevoiaş; (om) vrednic de plâns. 4. (înv. şi reg.) (Om) slab, bolnav, infirm; …   Dicționar Român

  • mâţă — MẤŢĂ, mâţe, s.f. 1. (pop.) Pisică; p. restr. puiul (de sex feminin al) pisicii. ♢ expr. A prinde (pe cineva) cu mâţa în sac = a surprinde, a descoperi pe cineva care caută să înşele, să mintă. A umbla cu mâţa în sac = a umbla cu înşelăciuni. (A… …   Dicționar Român

  • pârlit — PÂRLÍT1 s.n. Faptul de a (se) pârli; pârlire. – v. pârli. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  PÂRLÍT2, Ă, pârliţi, te, adj. 1. Ars uşor, numai la suprafaţă. ♦ (Despre haine, ţesături etc.) Ars superficial la călcat sau la dogoarea… …   Dicționar Român

  • sec — SEC, SEÁCĂ, seci, adj. 1. Lipsit de apă; care a secat, s a uscat. Albia seacă a unui râu. ♦ (Despre locuri) Lipsit de umezeală; p. ext. arid, neproductiv. ♢ Tuse seacă = tuse uscată, fără expectoraţie. Timbru (sau sigiliu) sec = urmă de ştampilă… …   Dicționar Român

  • РУМЫНИЯ — (România), Социа листическая Республика Румыния (Republica Socialista România), гос во в Юго Вост. Европе, в низовьях Дунайского басс. Граничит с Венгрией (на З.), с СССР (на С. и В.), Болгарией (на Ю.) и Югославией (на З.). Площ. 237,5 тыс. км2 …   Советская историческая энциклопедия

  • Drăușeni — Draas Homoróddaróc Hilfe zu Wappen …   Deutsch Wikipedia

  • adevăsit — adj. (Mold.) Extenuat, prăpădit. I au venitu i muşte mari... de l potricăliia şi i răniia piialea, care era adevăsîtă şi sfîrşită de post. DOSOFTEI, VS.adevăsi.adevăsi, neadevăsit. Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DLRLV …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”