mâţă

mâţă
MẤŢĂ, mâţe, s.f. 1. (pop.) Pisică; p. restr. puiul (de sex feminin al) pisicii. ♢ expr. A prinde (pe cineva) cu mâţa în sac = a surprinde, a descoperi pe cineva care caută să înşele, să mintă. A umbla cu mâţa în sac = a umbla cu înşelăciuni. (A fi) mâţă blândă = (a fi) prefăcut, ipocrit, făţarnic. Ca o mâţă plouată = a) abătut, descurajat, fără chef; b) ruşinat, umilit. A trăi (sau a se înţelege, a se avea etc. cu cineva) ca mâţa cu şoarecele (sau cu şoarecii, cu câinele) = a fi în relaţii foarte proaste cu cineva. (reg.) A se stupi ca mâţele = a) a fi în relaţii foarte proaste cu cineva; b) a se certa, a se insulta. A trage mâţa de coadă = a fi strâmtorat din punct de vedere material, a o duce greu, a fi sărac, nevoiaş. A se uita ca mâţa în calendar = a nu pricepe nimic, a fi cu totul străin de o problemă, de un subiect. (reg.) A rupe mâţa în două = a fi voinic, energic, curajos. 2. (depr.) Epitet dat unui animal sau unui om slab, prăpădit, jigărit. 3. Nume dat unor obiecte, instrumente, dispozitive etc. cu care se apucă, se prinde, se trage sau se fixează ceva. – Probabil formaţie onomatopeică. cf. alb. m i c a .
Trimis de LauraGellner, 26.05.2004. Sursa: DEX '98

MÂŢĂ s. v. ancoră, crăcană, patină, păpădie, pirostrie, pisică, potâng, tindeche.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

coáda-mâţei (bot.) s. f.
Trimis de siveco, 22.11.2007. Sursa: Dicţionar ortografic

coáda-mâţei-de-báltă (bot.) s. f.
Trimis de siveco, 22.11.2007. Sursa: Dicţionar ortografic

mâţă s. f., g.-d. art. mâţei; pl. mâţe
Trimis de siveco, 11.04.2008. Sursa: Dicţionar ortografic

MÂŢ//Ă mâţăe f. 1) pop. Mamifer carnivor de talie mică, cu blană netedă, cu ochi ageri (care văd şi în întuneric), foarte sprinten, cu gheare ascuţite retractile; pisică. ♢ A trăi ca mâţăa cu câinele a trăi în duşmănie; a nu se împăca. A umbla cu mâţăa în sac a se ocupa cu lucruri necinstite. mâţăa blândă zgârie rău se spune despre oamenii în aparenţă buni, cu înfăţişare inofensivă, dar cu fire plină de venin. A trage mâţăa de coadă a) a duce un trai greu; b) a-şi îndeplini obligaţiile cu mare greutate, anevoios. mâţă blândă om făţarnic. 2) Femela motanului şi a unor animale sălbatice (a jderului, râsului etc.). 3) rar Obiect (unealtă, instrument, dispozitiv) cu care se apucă, se trage sau se fixează ceva. /Onomat.
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

mấţă sf [At: ANON. CAR. / Pl: mâţe / E: pbl fo cf alb mica] 1 (Pop) Pisică (Felis domestica). 2-3 (Prc) Pui (de sex feminin) al pisicii. 4 (Reg; îcs) (De-a) mâţa oarbă sau de-a mâţa Joc de copii Si: de-a baba oarba. 5 (Pop; îcs) (De-a) mâţa şi şoarecele Joc de copii în care jucătorii sunt aşezaţi în cerc, iar doi dintre ei, care îndeplinesc rolul de mâţă, respectiv de şoarece, se fugăresc în jurul cercului. 6 (Pop; îcs) mâţa de vânzare Joc de copii la priveghiul mortului, în care unul dintre jucători încearcă, după un anumit sistem, să vândă celorlalţi o mâţă reprezentată printr-o lingură. 7 (Pop; îcs) mâţa popii Joc de copii nedefinit mai îndeaproape. 8 (Fam; îe) a fi mâţă blândă A fi prefăcut, ipocrit. 9 (Fam; îe) a fi (ca o) mâţă plouată (sau udă) A fi fără chef, abătut. 10 (Îae) A fi ruşinat, umilit. 11 (Reg; îe) (A cumpăra sau a lua, a fi etc.) mâţa-n sac Se spune despre un lucru pe care nu-l poţi cunoaşte înainte de a intra în posesia lui. 12 (Fam; îe) A umbla (sau a prinde pe cineva) cu mâţa-n sac A umbla sau a prinde pe cineva cu înşelăciuni. 13 (Fam; îe) A trăi (sau a se înţelege etc.) ca mâţa cu şoarecii (sau cu şoarecele ori cu câinele) A fi în relaţii foarte rele unii cu alţii. 14 (Reg; îe) A se stupi ca mâţele A nu se înţelege bine. 15 (Îae) A se certa mahalageşte. 16 (Pop; îe) A fi învăţat ca mâţa la lapte A fi rău învăţat. 17 (Îae) A avea un obicei prost. 18 (Reg; îe) A păţi cinstea mâţei la oala cu smântână A fi bătut. 19 (Reg; îe) A se învârti ca mâţa în jurul oalei cu smântână A da târcoale unui lucru sau unei fiinţe care îi place. 20 (Reg; îe) A umbla ca mâţa pe lângă laptele fierbinte A dori ceva de care se teme. 21 (Reg; îe) A se învârti ca mâţa pe lângă blidul cu păsat A evita să spună adevărul. 22 (Reg; îe) A trăi ca mâţa pe rogojină A o duce rău. 23 (Fam; îe) A trage mâţa de coadă (sau reg., pe rogojină) A o duce greu din cauza sărăciei. 24 (Reg; îe) A nu avea nici mâţa la casă A fi foarte sărac. 25 (Reg; îe) A se uita ca mâţa la peşte A privi cu lăcomie. 26 (Fam; îe) A se uita (sau a se pricepe etc.) ca mâţa-n calendar A nu pricepe nimic. 27 (Reg; îe) Mătură ca mâţa Se spune despre un om murdar care îşi ascunde murdăriile. 28 (Pfm; îe) A se spăla ca mâţa A se spăla superficial. 29 (Reg; îe) (Taci) să nu te audă (sau că te aude) mâţa Taci, că spui minciuni pe care nimeni nu le crede nimeni. 30 (Îae) Bagă de seamă ce spui. 31 (Reg; îe) A călca în urme de mâţă stearpă A fi îndrăgostit. 32 (Fam; îe) A rupe mâţa-n două A fi voinic. 33 (Îae) A fi energic, hotărât. 34 (Îae) A fi vrednic. 35 (Reg; îae) A se învoi la preţ cu cineva. 36 (Reg; îe) A se face mâţă A se ghemui ca o pisică la pândă. 37 (Reg; îe) A-i oua şi mâţa A fi om norocos. 38 (Pfm) Persoană vicleană ca pisica, ipocrită. 39 (Rar; dep) Cal slab, prăpădit Vz gloabă, mârţoagă. 40 (Îvr) Blană prelucrată a pisicii. 41 (Îr; pgn) Blană prelucrată a unor animale asemănătoare cu pisica. 42 (Reg; lpl; gmţ) Cosiţe la fete. 43 (Reg; îs) Mâţă sălbatică Pisică sălbatică (Felix silvestris). 44 (Înv; îc) mâţă de mare Specie de şarpe cu coada lungă, nedefinit mai îndeaproape. 45 (Reg; îc) mâţa-popii Omidă mare, păroasă, colorată pe spate în negru-roşiatic, din care iese fluturele Arctia caja Si: omidă-urs. 46 (Ent; reg; îac) Cantaridă (Lytta vesicatoria). 47-48 (Ent; reg; îac) Câinele-babei (Oniscus murarius şi asellus). 49 (Ent; reg; îac) Scolopendră (Oniscus scolopendra). 50 (Ent; reg; îac) Repede (Cicindela compestris) 51 (Pop; îe) A se da de-a mâţa-popii A se da peste cap, de-a rostogolul, de-a berbeleacul. 52 (Bot; reg) Mâţişor (4) 53 (Bot; reg) Salcie. 54-55 (Pgn; şhp) Creangă (mică). 56 (Bot; reg) Barba ursului (Equisetum arvense). 57 (Bot; reg) Păpădie (Taraxacum officinale). 58 Muşchi de pe scoarţa copacilor. 59 Rădăcină aeriană a porumbului. 60 (Trs; Ban) Mâţ (11). 61 (Reg) Botniţă pentru viţel. 62 (Pes; reg) Ostie. 63 (Reg) Fiecare dintre cele două vârfuri ale scoabei. 64 (Reg) Mâner al cleştelui de tras cercuri la butoaie, la putini etc. 65 (Reg) Cleşte. 66 (Prc) Cârlig al cleştelui de tras cercuri la butoaie, la putini etc. 67 (Mar) Broască în care se fixează sfredelul. 68 (Înv) Ancoră de navă. 69 (Trs; Ban) Cârlig cu mai multe braţe îndoite şi ascuţite la vârf, cu care se prinde şi se scoate un obiect căzut în fântână. 70 Dispozitiv de siguranţă, prevăzut cu un fel de gheare, care serveşte la prinderea automată a coliviei dintr-o mină, când se rupe cablul. 71 (Reg) Laţ de prins păsări. 72 (Reg) Bucată de lemn sau de metal care prinde căpriorii unei case sau care leagă diverse părţi componente ale unei construcţii Vz grindă. 73 (Mol; Buc) Cârlig gros de fier, prins într-o coadă de lemn, care serveşte la rostogolitul buştenilor împinşi pe uluc. 74 (Trs; Mol) Placă de fier cu unul sau mai mulţi colţi, fixată pe fundul ulucului, pentru a micşora viteza buştenilor împinşi pe uluc. 75 (Reg) Butuc greu, prins cu un capăt pe o margine a ulucului şi cu cellalt sprijinit pe marginea opusă, având rolul de a micşora viteza buştenilor împinşi pe uluc. 76 (Trs; Mol) Tindeche la războiul de ţesut. 77 (Trs) Oişte. 78 (Reg) Dispozitiv în formă de furcă cu două coarne, aplicat la inima căruţei sau a carului, care împiedică vehiculul oprit pe o pantă să de-a înapoi. 79 (Reg) lanţ sau curea care leagă grindeiul plugului de rotile Si: potâng. 80 (Trs; Olt) Cumpănă de care se leagă stavila joagărului. 81 (Trs; Olt) Dispozitiv de fier, în formă de furcă, care împinge roata dinţată a joagărului. 82 (Trs; Olt la joagăr) Grăunţar. 83 (Trs; Olt) Coadă a furcii joagărului. 84 (Trs; Olt) Roată zimţată a joagărului. 85 (Trs; Olt) Fiecare din torţile care întind pânza joagărului. 86 (Trs; Olt) Fiecare dintre ghearele de fier ale joagărului. 87 (Trs; Olt) Jug de lemn al joagărului. 88 (Reg) Bucată de lemn scobit pe care se învârteşte cepul grindeiului la roata morii. 89 (Trs; Mol; mpl) Patină pentru alunecat pe gheaţă. 90 (Reg) Placă de fier cu colţi ascuţiţi pe care muncitorii forestieri şi-o aşează pe talpa încălţămintei ca să nu alunece. 91 (Reg) Cârlig de fier cu colţi, cu ajutorul căruia muncitorii de la întreţinerea liniilor electrice sau de telegraf se urcă pe stâlpi. 92 (Mar) Coşuleţ care are în partea superioară un cerc prevăzut cu dinţi, cu care pot fi prinse cozile fructelor, la cules. 93 (Reg) Grătar pe care se frige carne. 94 (Trs) Pirostrie pe care se pune un vas la foc. 95 (Reg) Grătar de fier care se pune pe vatră, sub lemnele care ard, cu scopul de a le face să ardă mai bine. 96 (Reg) Dig de proporţii reduse. 97-98 (Reg) Firidă mică făcută în peretele cămării Si: (reg) mâţoacă(3). 99 (Pop; art.) Dans popular nedefinit mai îndeaproape. 100 (Pop; art.) Melodie după care se execută mâţa(99).
Trimis de raduborza, 13.09.2007. Sursa: MDA

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • mata — mata …   Dictionnaire des rimes

  • Mata — ist der Familienname folgender Personen: Andrés Mata (1870–1931), venezolanischer Dichter, Schriftsteller und Journalist Daya Mata (1914–2010), US amerikanische Führerin einer Hindu Organisation Eduardo Mata (1942–1995), mexikanischer Komponist… …   Deutsch Wikipedia

  • mata — sustantivo femenino 1. Área: botánica Planta silvestre de poca altura, muy ramificada y leñosa: Los montes españoles están poblados de matas. 2. Área: botánica Planta de poca altura: una mata de tomates, una mata de claveles. 3 …   Diccionario Salamanca de la Lengua Española

  • mata — MATÁ pron. pers. (reg. şi fam.) Dumneata. [Gen dat.: matale. – var.: matále pron. pers.] – Din dumneata. Trimis de claudia, 28.03.2007. Sursa: DEX 98  MATÁ …   Dicționar Român

  • mată — mátă s. f., pl. máte Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  MÁTĂ s.f. Produs metalurgic intermediar între minereul brut şi produsul finit. [< fr. matte]. Trimis de LauraGellner, 31.05.2005. Sursa: DN  MÁTĂ s. f. produs… …   Dicționar Român

  • mata — mata, a salto de mata expr. de forma improvisada. ❙ «...y aunque había que preparar las cosas a salto de mata le pusimos mucha voluntad.» B. Pérez Aranda et al., La ex siempre llama dos veces …   Diccionario del Argot "El Sohez"

  • mata — mata; tu·mata·ku·ru; mina·mata; …   English syllables

  • mata — s. f. 1. O mesmo que matadura. 2. Jogo entre duas equipes, com o objetivo de acertar com uma bola em cada um dos membros da equipe adversária.   ‣ Etimologia: derivação regressiva de matadura mata s. f. 1. Terreno extenso coberto de árvores… …   Dicionário da Língua Portuguesa

  • Mata — Mata, 1) Flecken in der spänischen Provinz Alicante (Valencia), am Mittelmeere; Hafen, Salzwerke; 700 Ew.; 2) Fluß in Sofola, auf der Ostküsse Afrikas …   Pierer's Universal-Lexikon

  • Mata — mata, mate, matte nf hallier, cépée, fourré Occitan …   Glossaire des noms topographiques en France

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”