priélnic — adj. m. (sil. pri el ), pl. priélnici; f. sg. priélnicã, pl. priélnice … Romanian orthography
bine — BÍNE adv., s.n. sg. I. adv. 1. În mod prielnic, în mod favorabil, avantajos, util. ♢ expr. A( i) prinde (cuiva) bine (un lucru, o învăţătură, o întâmplare) = a i fi de folos, a i fi prielnic. A( i) veni cuiva bine (să...) = a( i) veni cuiva la… … Dicționar Român
favorabil — FAVORÁBIL, Ă, favorabili, e, adj. 1. (Despre acţiuni, fenomene, împrejurări etc.) Care este în favoarea cuiva sau a ceva, care avantajează pe cineva sau ceva. 2. (Despre oameni) Binevoitor faţă de cineva sau de ceva. – Din fr. favorable, lat.… … Dicționar Român
propice — PROPÍCE adj. invar. Favorabil, prielnic; nimerit, potrivit. – Din fr. propice. Trimis de ana zecheru, 23.04.2004. Sursa: DEX 98 PROPÍCE adj. invar. 1. v. favorabil. 2. v. binevenit. 3 … Dicționar Român
priincios — PRIINCIÓS, OÁSĂ, priincioşi, oase, adj. (pop.) Prielnic, favorabil, folositor. [pr.: pri in ] – Priinţă + suf. ios. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 PRIINCIÓS adj. v. adecvat, avantajos, bine venit, binevoitor, bun, compătimitor … Dicționar Român
benefic — BENÉFIC, Ă, benefici, ce, adj. Favorabil, binefăcător. – Din fr. bénéfique. Trimis de paula, 02.06.2002. Sursa: DEX 98 Benefic ≠ malefic Trimis de siveco, 23.10.2008. Sursa: Antonime BENÉFIC adj. v. binefăcător, favorabil, prielnic, propice.… … Dicționar Român
binefăcător — BINEFĂCĂTÓR, OÁRE, binefăcători, oare, adj., s.m. şi f. 1. adj. Care face bine, care foloseşte. 2. s.m. şi f. Persoană care face bine altora. – Bine + făcător (după fr. bienfaiteur şi bienfaisant). Trimis de paula, 21.06.2002. Sursa: DEX 98 B … Dicționar Român
binelea — de a bínelea loc. adv. Trimis de siveco, 16.03.2008. Sursa: Dicţionar ortografic BÍNELEA formă verbală v. BINE (I). În mod prielnic, în mod favorabil, avantajos, util. ♢ expr. A( i) prinde (cuiva) bine (un lucru, o învăţătură, o întâmplare) = a … Dicționar Român
favoriza — FAVORIZÁ, favorizez, vb. I. tranz. 1. A fi favorabil, prielnic, a înlesni ivirea unui eveniment, desfăşurarea sau realizarea unei acţiuni etc., a avantaja. 2. A acorda cuiva un avantaj cu preferinţă faţă de alţii; a acorda favoruri în mod abuziv… … Dicționar Român
mioritic — MIORÍTIC, Ă, mioritici, ce, adj. 1. (Despre personaje, peisaje etc.) Din balada populară Mioriţa . ♦ p. anal. Care aminteşte de Mioriţa . 2. (În sintagma) Spaţiu mioritic = spaţiu geografic românesc al cărui relief ondulat cu munţi şi văi este… … Dicționar Român
