preţuire

preţuire
PREŢUÍRE s.f. Faptul de a preţui şi rezultatul lui. – v. preţui.
Trimis de RACAI, 22.11.2003. Sursa: DEX '98

Preţuire ≠ dispreţ
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

PREŢUÍRE s. 1. v. evaluare. 2. v. apreciere. 3. v. admiraţie.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

preţuíre s. f., g.-d. art. preţuírii; pl. preţuíri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • amor — AMÓR, amoruri, s.n. Iubire, dragoste. ♢ Amor propriu = preţuire (uneori exagerată) pentru propria persoană, sentiment al demnităţii provenit din conştiinţa propriei valori a cuiva. ♦ (concr.) Iubit2 (2). – Din lat. amor, it. amore. Trimis de… …   Dicționar Român

  • stimă — STÍMĂ, stime, s.f. Sentiment de preţuire (plină de respect) determinat de meritele sau de calităţile cuiva sau a ceva; consideraţie, respect, p. ext. atitudine respectuoasă. ♢ expr. Cu toată stima sau cu stimă, formulă de politeţe folosită, de… …   Dicționar Român

  • admiraţie — ADMIRÁŢIE, admiraţii, s.f. Sentiment de încântare, de stimă, de apreciere etc. faţă de cineva sau de ceva; admirare. – Din fr. admiration, lat. admiratio. Trimis de ana zecheru, 01.07.2007. Sursa: DEX 98  Admiraţie ≠ dispreţ, repulsie Trimis de… …   Dicționar Român

  • apreciere — APRECIÉRE, aprecieri, s.f. Acţiunea de a aprecia şi rezultatul ei. ♢ expr. A lăsa (ceva) la aprecierea cuiva = a lăsa pe cineva să chibzuiască şi să hotărască singur (într o problemă). [pr.: ci e ] – v. aprecia. Trimis de cata, 07.03.2004. Sursa …   Dicționar Român

  • evaluare — EVALUÁRE, evaluări, s.f. Acţiunea de a evalua şi rezultatul ei; socoteală, calcul; apreciere, preţuire. [pr.: lu a] – v. evalua. Trimis de ionel bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  EVALUÁRE s. 1. apreciere, calcul, calculare, estimare, estimaţie,… …   Dicționar Român

  • onor — ONÓR s.n. v. onoare. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  onór (manifestare a stimei; rang) s. n., pl. onóruri Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  ONÓR onoruri n. 1) Stimă deosebită; preţuire înaltă. ♢ A da… …   Dicționar Român

  • cişniu — cişniú, cişniúri, s.n. (reg., înv.) preţuire, drămăluire, expertiză pentru pentru fixarea preţului unei mostre; ruptoare. Trimis de blaurb, 12.04.2006. Sursa: DAR  cişníu ( íuri), s.n. – Preţuire, apreciere. tc. çeşni (Loebel 242). sec. XVIII,… …   Dicționar Român

  • cotare — COTÁRE, cotări, s.f. Acţiunea de a cota şi rezultatul ei; apreciere, preţuire, considerare. – v. cota. Trimis de ionel bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  cotáre s. f., g. d. art. cotării; pl. cotări Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar… …   Dicționar Român

  • distincţie — DISTÍNCŢIE, distincţii, s.f. 1. Deosebire, diferenţă. A face distincţie. Fără distincţie. 2. Fineţe, eleganţă în înfăţişare şi comportări. 3. Decoraţie sau titlu care se acordă unei persoane pentru merite deosebite. [var.: distincţiúne s.f.] –… …   Dicționar Român

  • laudă — LÁUDĂ, laude, s.f. Exprimare în cuvinte a preţuirii faţă de cineva sau ceva; cuvinte prin care se exprimă această preţuire; elogiu. ♦ (În propoziţii exclamative) Mărire! slavă! cinste! glorie! – Din lăuda (derivat regresiv). Trimis de… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”