prepune

prepune
PREPÚNE, prepún, vb. III. tranz. 1. (pop.) A bănui pe cineva sau ceva, a suspecta; a presupune ceva. ♦ A prevesti. 2. (Rar) A însărcina pe cineva cu o funcţie; a propune într-o funcţie. – lat. praeponere (după pune).
Trimis de oprocopiuc, 12.04.2004. Sursa: DEX '98

PREPÚNE vb. v. bănui, îndoi, presupune, prevesti, prezice, profetiza, profeţi, propune, proroci, recomanda, suspecta, tălmăci, traduce, transpune, vesti.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

prepúne vb. → pune
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Dicţionar ortografic

A PREPÚNE prepún tranz. 1) v. A PRESUPUNE. 2) v. A PROPUNE. /<lat. praeponere
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

prepúne, prepún, vb. III (înv. şi reg.) 1. a pune, a aşeza înainte. 2. a pune, a aşeza în loc; a înlocui. 3. a adăuga, a înnădi. 4. (fig.) a întreba. 5. (despre texte originale) a copia. 6. (despre opere scrise, texte) a traduce (în altă limbă). 7. a presupune, a bănui; a suspecta. 8. a nu avea încredere în cineva sau ceva; a se îndoi. 9. a prevesti. 10. (despre oameni) a învesti, a însărcina cu o anumită funcţie, misiune; a numi într-un post. 11. (despre oameni) a cunoaşte (de mai înainte). 12. (refl.) a se lăsa antrenat la ceva. 13. (despre cereale) a semăna a doua oară.
Trimis de blaurb, 25.10.2006. Sursa: DAR

prepúne (prepún, prepús), vb. – 1. A antepune. – 2. A prezenta, a supune. – 3. A suspecta, a bănui, a se îndoi. – 4. A traduce, a tălmăci. – 5. A copia. lat. praepōnĕre (Puşcariu 1376; Candrea-Dens., 1464; Tiktin). Cuvînt înv., se foloseşte azi cu sensul 3. – Der. prepus, s.n. (suspiciune, îndoială); prepuelnic (var. prepuitor),adj. (suspicios). cf. pune.
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

Look at other dictionaries:

  • prepus — PREPÚS1, prepusuri, s.n. (pop.) Bănuială, presupunere; suspiciune. – v. prepune. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  PREPÚS2, Ă, prepuşi, se, adj., s.m. 1. adj. Adăugat, pus înainte; pus mai mare peste... 2. adj …   Dicționar Român

  • prepunere — PREPÚNERE, prepuneri, s.f. (pop.) Faptul de a prepune. – v. prepune. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  PREPÚNERE s. v. bănuială, neîncredere, suspiciune. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  prepúnere s. f. → punere …   Dicționar Român

  • pune — PÚNE, pun, vb. III. A aşeza, a instala, a plasa într un loc. ♢ expr. A pune foc = a) a incendia; b) fig. a înrăutăţi situaţia. A pune (ceva) la foc = a expune (ceva) acţiunii focului (pentru a fierbe, a găti etc.). A pune (cuiva ceva) la picioare …   Dicționar Român

  • humultui — humultuí, humultuiésc, vb. IV (reg.) a butăşi via pe unde este rară; a răsădi, a prepune. Trimis de blaurb, 29.05.2006. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • presupune — PRESUPÚNE, presupún, vb. III. tranz. 1. A admite în mod prealabil (şi provizoriu) că ceva este posibil, real, adevărat; a fi de părere, a crede, a socoti; a bănui. 2. A avea ca premisă existenţa prealabilă a unui lucru, a fi condiţionat de...; a… …   Dicționar Român

  • prezice — PREZÍCE, prezic, vb. III. tranz. A spune, a anunţa dinainte ce se va întâmpla, orientându se după anumite indicaţii prezente, după intuiţie, raţionament etc. A ghici viitorul cuiva (în cărţi, în cafea, în palmă etc.). – Pre1 + zice (după fr.… …   Dicționar Român

  • propune — PROPÚNE, propún, vb. III. 1. tranz. A supune o părere, o soluţie, un proiect etc. discuţiei şi aprobării cuiva. ♦ A da o sugestie, un sfat, a recomanda; a îndemna la ceva. 2. tranz. A recomanda, a indica pe cineva pentru un post, într un grad,… …   Dicționar Român

  • suspecta — SUSPECTÁ, suspectez, vb. I. tranz. A bănui pe cineva de ceva rău, a socoti drept suspect; a pune la îndoială ceva. – Din fr. suspecter. Trimis de RACAI, 07.12.2003. Sursa: DEX 98  SUSPECTÁ vb. a bănui, (înv. şi pop.) a prepune, (înv.) a… …   Dicționar Român

  • traduce — TRADÚCE, tradúc, vb. III. tranz. 1. A reda, a transpune un text, o frază, un cuvânt dintr o limbă în alta; a tălmăci. ♦ spec. A restabili un text telegrafic pe baza semnalelor recepţionate (recepţiona). 2. fig. A reprezenta, a exprima (cu… …   Dicționar Român

  • transpune — TRANSPÚNE, transpún, vb. III. 1. tranz. A muta, a schimba ceva dintr un loc în altul, dintr o stare sau dintr o situaţie în alta. ♦ fig. A da expresie în scris, pe scenă, pe ecran etc.; a reda, a pune pe hârtie, în versuri, pe scenă etc. ♦ A… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”