predestina

predestina
PREDESTINÁ, predestinez, vb. I. tranz. (Despre divinitate, destin) A hotărî dinainte soarta cuiva; a sorti, a meni, a ursi. – Din fr. prédestiner, lat. praedestinare.
Trimis de RACAI, 21.10.2003. Sursa: DEX '98

PREDESTINÁ vb. 1. v. hărăzi. 2. a destina, a face, a hărăzi, a meni, a sorti, a ursi. (Sunt predestina să fie fericiţi.)
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

predestiná vb., ind. prez. 1 sg. predestinéz, 3 sg. şi pl. predestineáză
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A PREDESTIN//Á predestinaéz tranz. (în superstiţii şi în creaţia folclorică) A hotărî dinainte, prestabilind mersul lucrurilor; a sorti; a soroci; a ursi; a hărăzi; a meni. /<fr. prédestiner, lat. praedestinare
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

PREDESTINÁ vb. I. tr. A hotărî dinainte soarta cuiva; a ursi, a sorti, a meni; a predetermina. [< fr. prédestiner, it. predestinare, lat. praedestinare].
Trimis de LauraGellner, 12.02.2007. Sursa: DN

PREDESTINÁ vb. tr. a hotărî dinainte soarta cuiva; a ursi, a sorti; a predetermina. (< fr. prédestiner, lat. praedestinare)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • predestiná — vb., ind. prez. 1 sg. predestinéz, 3 sg. şi pl. predestineázã …   Romanian orthography

  • predestinare — PREDESTINÁRE, predestinări, s.f. Acţiunea de a predestina şi rezultatul ei; ceea ce i ar fi cuiva dinainte hotărât de divinitate, de soartă; ursită, destin, soartă, predestinaţie. ♦ Doctrină potrivit căreia fiecare om ar avea fixat de mai înainte …   Dicționar Român

  • ursi — URSÍ, ursesc, vb. IV. tranz. (În credinţele şi basmele populare) A hotărî dinainte soarta unei fiinţe sau a unui lucru; a meni, a predestina. ♦ A face cuiva farmece, vrăji. – Din ngr. oríso (viit. lui orízo). Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa …   Dicționar Român

  • meni — MENÍ, menesc, vb. IV. tranz. 1. A hotărî de mai înainte; a decide, a dispune; a destina, a sorti. ♦ tranz. şi intranz. A exprima o dorinţă în favoarea cuiva; a ura2. ♦ (În credinţe şi superstiţii) A predestina, a ursi. ♢ (înv.) A prevesti, a… …   Dicționar Român

  • destina — DESTINÁ, destinez, vb. I. tranz. 1. A stabili, a hotărî (ceva) dinainte, în vederea unui scop; a hărăzi. 2. A hotărî dinainte soarta unei fiinţe sau a unui lucru; a ursi, a meni, a sorti, a predestina. – Din fr. destiner, lat. destinare. Trimis… …   Dicționar Român

  • hărăzi — HĂRĂZÍ, hărăzesc, vb. IV. tranz. 1. A stabili, a hotărî (ceva) dinainte, în vederea unui scop; a destina (1). ♦ (înv.) A dedica, a închina. 2. (înv.) A face cuiva un dar, o cinste, o donaţie; a acorda un drept, un privilegiu, un titlu, o… …   Dicționar Român

  • predetermina — PREDETERMINÁ, predetérmin, vb. I. tranz. (Rar; în unele concepţii filozofice) A determina dinainte actele de voinţă ale cuiva; a decide dinainte o acţiune a cuiva. – Din fr. prédéterminer. Trimis de oprocopiuc, 08.04.2004. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

  • sorti — SORTÍ, sortesc, vb. IV. tranz. (În superstiţii) A hotărî, a determina soarta cuiva; a ursi, a meni, a predestina. – Din soartă. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  SORTÍ vb. 1. v. hărăzi. 2. v. predestina. Trimis de siveco,… …   Dicționar Român

  • preursi — PREURSÍ, preursesc, vb. IV. tranz. (Rar) A predestina. – Pre1 + ursi (după fr. prédestiner). Trimis de oprocopiuc, 13.04.2004. Sursa: DEX 98  PREURSÍ vb. v. da, destina, hărăzi, hotărî, meni, orândui, predestina, rândui, sorti, ursi. Trimis de… …   Dicționar Român

  • rezerva — REZERVÁ, rezérv, vb. I. tranz. A păstra ceva pentru cineva sau pentru ceva; a pune deoparte, a reţine, a opri. (refl.) Mă rezerv pentru banchet. ♢ expr. A şi rezerva dreptul = a şi păstra pentru sine dreptul de a... ♦ (Mai ales la pasiv) A… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”