predestinare

predestinare
PREDESTINÁRE, predestinări, s.f. Acţiunea de a predestina şi rezultatul ei; ceea ce i-ar fi cuiva dinainte hotărât de divinitate, de soartă; ursită, destin, soartă, predestinaţie. ♦ Doctrină potrivit căreia fiecare om ar avea fixat de mai înainte destinul său de către divinitate. – v. predestina.
Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

PREDESTINÁRE s. 1. v. fatalism. 2. v. soartă.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

predestináre s. f., pl. predestinări
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

PREDESTIN//ÁRE predestinareări f. 1) v. A PREDESTINA. 2) Putere supranaturală despre care se crede că determină dinainte desfăşurarea evenimentelor; soartă; destin; ursită. 3) Concepţie filozofică conform căreia soarta omului este hotărâtă dinainte de o forţă supranaturală. /v. a predestina
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

PREDESTINÁRE s.f. 1. Acţiunea de a predestina; predestinaţie. 2. Concepţie idealistă potrivit căreia fiecare om ar avea soarta lui, fixată dinainte de către o forţă supranaturală. [< predestina].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

PREDESTINÁRE s. f. 1. acţiunea de a predestina; predestinaţie. 2. concepţie teologică sau filozofică idealistă potrivit căreia destinul omului ar fi fixat de mai înainte de către o forţă supranaturală. (< predestina)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

Look at other dictionaries:

  • predestinare — v. tr. [dal lat. praedestĭnare, der. di destinare, col pref. prae pre ] (io predestìno, non com., alla lat., predèstino, ecc.). [decidere della sorte futura di qualcuno, spec. con riferimento a un incarico, a un beneficio e sim., con la prep. a… …   Enciclopedia Italiana

  • predestinare — pre·de·sti·nà·re v.tr. (io predestìno, rar. predèstino) CO destinare in anticipo, molto tempo prima, spec. con riferimento a una volontà superiore o al fato: in passato il primogenito era predestinato al trono; con riferimento a Dio, predisporre… …   Dizionario italiano

  • predestinare — {{hw}}{{predestinare}}{{/hw}}v. tr.  (io predestino  o raro predestino ) 1 Predisporre il corso della vita umana, che è proprio di Dio. 2 (lett.) Destinare in precedenza …   Enciclopedia di italiano

  • predestináre — s. f., pl. predestinäri …   Romanian orthography

  • predestinare — v. tr. designare, prescegliere, predeterminare, preordinare, prestabilire, destinare …   Sinonimi e Contrari. Terza edizione

  • predestinaţie — PREDESTINÁŢIE, predestinaţii, s.f. Predestinare. – Din fr. prédestination. Trimis de oprocopiuc, 08.04.2004. Sursa: DEX 98  PREDESTINÁŢIE s. v. fatalism. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  PREDESTINÁŢIE s. v. destin, fatalitate,… …   Dicționar Român

  • predestinar — Se conjuga como: amar Infinitivo: Gerundio: Participio: predestinar predestinando predestinado     Indicativo   presente imperfecto pretérito futuro condicional yo tú él, ella, Ud. nosotros vosotros ellos, ellas, Uds. predestino predestinas… …   Wordreference Spanish Conjugations Dictionary

  • predestinazione — pre·de·sti·na·zió·ne s.f. 1. CO il predestinare, l essere predestinato | destino stabilito in precedenza: era una predestinazione che gli eventi prendessero questa piega 2. TS teol. nella teologia cristiana, il decreto eterno e immutabile con cui …   Dizionario italiano

  • fatare — 1fa·tà·re v.tr. BU 1. lett., dotare di poteri magici, rendere fatato Sinonimi: stregare. 2. fig., incantare, ammaliare Sinonimi: 1affascinare, ammaliare. {{line}} {{/line}} DATA: av. 1367. ETIMO: der. di fata con 1 are. 2fa·tà·re v.tr. OB predire …   Dizionario italiano

  • predestinativo — pre·de·sti·na·tì·vo agg. BU che predestina, che può predestinare {{line}} {{/line}} DATA: 1690 …   Dizionario italiano

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”