- rezerva
- REZERVÁ, rezérv, vb. I. tranz. A păstra ceva pentru cineva sau pentru ceva; a pune deoparte, a reţine, a opri. (refl.) Mă rezerv pentru banchet. ♢ expr. A-şi rezerva dreptul = a-şi păstra pentru sine dreptul de a... ♦ (Mai ales la pasiv) A atribui, a destina exclusiv (sau special) unei persoane sau unui grup. ♦ A destina (exclusiv) pentru un anumit scop. ♦ fig. A hărăzi, a meni. – Din fr. réserver.Trimis de IoanSoleriu, 07.07.2004. Sursa: DEX '98REZERVÁ vb. 1. a reţine. (I-a rezerva un bilet la teatru.) 2. a opri, a păstra, a reţine. (Ţi-am rezerva nişte măsline.) 3. a opri, a păstra, a ţine. (I-a rezerva loc la rând.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: SinonimeREZERVÁ vb. v. da, destina, hărăzi, hotărí, meni, orândui, predestina, rândui, sorti, ursi.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimerezervá vb., ind. prez. 1 sg. rezérv, 3 sg. şi pl. rezérvăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA REZERVÁ rezérv tranz. 1) (locuri, bilete etc.) A lăsa în rezervă; a păstra; a reţine. ♢ A-şi rezerva dreptul a păstra pentru sine dreptul de a ... 2) fig. (despre soartă, providenţă etc.) A stabili dinainte; a hărăzi; a meni; a sorti; a ursi; a soroci; a predestina. /<fr. réserverTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXREZERVÁ vb. I. tr. A păstra, a reţine pentru cineva. ♦ A pune la o parte, a opri (ceva) dintr-un tot. ♦ (fig.) A destina. ♦ refl. A se reţine. [P.i. rezérv. / < fr. réserver, lat. reservare].Trimis de LauraGellner, 22.03.2007. Sursa: DNREZERVÁ vb. tr. a păstra, a reţine pentru cineva. ♢ a pune la o parte. ♢ (fig.) a destina. (< fr. réserver, lat. reservare)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.