poliţist — POLIŢÍST, Ă, poliţişti, ste s.m., adj. 1. s.m. Agent de poliţie (1), funcţionar de poliţie. 2. adj. Poliţienesc. ♢ Roman (sau film) poliţist = roman (sau film) în care sunt înfăţişate fapte criminale mai mult sau mai puţin misterioase, al căror… … Dicționar Român
chestură — CHESTÚRĂ, chesturi, s.f. Organ poliţienesc în trecut, imediat superior unui comisariat. ♦ Local în care era instalat acest serviciu. – Din lat. quaestura, fr. questure. Trimis de valeriu, 03.03.2003. Sursa: DEX 98 chestúră s. f., g. d. art.… … Dicționar Român
agă — ÁGĂ, agi s.m. (înv.) 1. Ofiţer (comandant) din armata otomană. 2. Titlu dat comandantului pedeştrilor însărcinaţi cu paza oraşului de reşedinţă, iar ulterior şefului agiei. 3. Persoană care avea titlul de agă (1, 2). [var.: agá, agale s.f.] – Din … Dicționar Român
politie — POLITÍE, politii, s.f. (înv.) 1. Activitate, practică politică, afaceri politice. 2. Oraş. – Din ngr. politía. Trimis de oprocopiuc, 30.03.2004. Sursa: DEX 98 POLITÍE s. v. aglomeraţie, alai, aşezare, cetate, comportament, comportare, conduită … Dicționar Român
2009 Moldova civil unrest — Protests in Chişinău after the April 2009 elections Location Chişinău, Cahul, Orhei, and … Wikipedia
birocratism — BIROCRATÍSM s.n. Birocraţie; funcţionarism. – Birocrat + suf. ism. cf. rus. b i u r o k r a t i z m, fr. b u r e a u c r a t i s m e. Trimis de paula, 21.06.2002. Sursa: DEX 98 BIROCRATÍSM s. birocraţie, (depr.) scriptologie. (Prea mult… … Dicționar Român
chestor — CHÉSTOR, chestori, s.m. (În trecut) Şeful unei chesturi. – Din lat. quaestor, fr. questeur. Trimis de valeriu, 03.03.2003. Sursa: DEX 98 chéstor s. m., pl. chéstori Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic CHÉSTOR … Dicționar Român
poliţism — POLIŢÍSM s.n. (Rar) Activitate întreprinsă de poliţie (1) în vederea menţinerii ordinii; p. ext. fel de a fi, de a gândi, de a acţiona în spirit poliţienesc, brutal, violent. – Poliţie + suf. ism. Trimis de oprocopiuc, 30.03.2004. Sursa: DEX 98 … Dicționar Român
prefectură — PREFECTÚRĂ, prefecturi, s.f. 1. (În Roma antică) Oraş sau municipiu lipsit de dreptul de a şi alege magistraţi. 2. Instituţie care constituie forul administrativ şi poliţienesc suprem dintr un judeţ, reprezentând aici puterea centrală; clădire în … Dicționar Român
pretor — PRÉTOR, pretori, s.m. 1. Magistrat roman cu înalte atribuţii judiciare (şi care adesea guverna o provincie romană). 2. (În vechea armată) Persoană numită pe lângă marile unităţi militare, cu atribuţii în poliţia administrativă şi juridică în timp … Dicționar Român
