policioară

policioară
POLICIOÁRĂ, policioare, s.f. 1. Diminutiv al lui poliţă1. 2. (reg.) Partea de jos a jugului, pe care se sprijină gâtul boilor. – Poliţă1 + suf. -ioară.
Trimis de oprocopiuc, 30.03.2004. Sursa: DEX '98

POLICIOÁRĂ s. 1. (reg.) policuţă. (policioară pentru cărţi.) 2. (tehn.) poliţă, (reg.) preghiţă, primblă, salbă, (Bucov. şi Maram.) podhorniţă. (policioară jugului.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

policioáră s. f., g.-d. art. policioárei; pl. policioáre
Trimis de siveco, 10.01.2008. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • consolă — CONSÓLĂ, console, s.f. 1. Mobilă în formă de policioară sau de măsuţă rezemată de perete şi pe care se aşază vaze, statuete etc. 2. Element arhitectural (ornamental) de lemn, de piatră etc., folosit la sprijinirea unei cornişe, a unui balcon etc …   Dicționar Român

  • credenţă — credénţă s. f., pl. credénţe Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  CREDÉNŢĂ s.f. Mobilă din evul mediu, formată dintr un corp aşezat deasupra bufetului propriu zis sau pe montanţi sculptaţi. ♦ Măsuţă, policioară pentru vase; …   Dicționar Român

  • poliţă — PÓLIŢĂ1, poliţe, s.f. Suport de scândură fixat orizontal pe un perete, într un dulap etc., pe care se ţin diferite obiecte. ♦ Obiect de mobilier prevăzut cu asemenea suporturi. [pl. şi: poliţi] – Din sl. polica. Trimis de oprocopiuc, 30.03.2004.… …   Dicționar Român

  • bulfeu — BULFÉU, bulfeie, s.n. Fiecare dintre cele două speteze care leagă partea de sus a jugului de policioară. – Din magh. bélfa. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  BULFÉU s. (tehn.) cruce, spetează, stinghie, (pop.) scăluş, (Transilv., Ban …   Dicționar Român

  • corlată — CORLÁTĂ, corlate. s.f. (reg.) 1. Iesle. 2. Îngrăditură sau colibă pentru vite. 3. Împletitură de formă bombată care se aşează pe car când se transportă snopi sau fân. 4. Poliţă în jurul cuptorului pe care se ţin vase de bucătărie şi alte lucruri… …   Dicționar Român

  • cotruţă — COTRÚŢĂ, cotruţe, s.f. (reg.) Vatră mică; parte sau colţ din vatră; loc gol între cuptor şi perete; adâncitură sub vatră. – Din magh. katrocz. Trimis de LauraGellner, 30.07.2004. Sursa: DEX 98  cotrúţă s. f. (sil. tru ), g. d. art. cotrúţei; pl …   Dicționar Român

  • podhorniţă — PODHÓRNIŢĂ s. v. policioară, poliţă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  podhorniţă (podhórniţe), s.f. – Stinghie inferioară la jug. – var. pohorniţă, pohodnicioară, pohornicioară. Probabil dintr un rut. *podhorlica, din pod sub şi… …   Dicționar Român

  • pohodnicioară — pohodnicioáră, pohodnicioáre, s.f. (reg.) policioară. Trimis de blaurb, 06.10.2006. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • policuţă — POLICÚŢĂ s. v. policioară. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • potlânăcioară — potlânăcioáră s.f. (reg.; la jug) spetează care leagă partea de sus a jugului de policioară. Trimis de blaurb, 13.09.2007. Sursa: DAR …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”