corlată

corlată
CORLÁTĂ, corlate. s.f. (reg.) 1. Iesle. 2. Îngrăditură sau colibă pentru vite. 3. Împletitură de formă bombată care se aşează pe car când se transportă snopi sau fân. 4. Poliţă în jurul cuptorului pe care se ţin vase de bucătărie şi alte lucruri mărunte; prichici. [pl. şi: corlăţi] – Probabil din magh. korlát.
Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

CORLÁTĂ s. (Mold., Bucov. şi Dobr.) pataşcă, (prin Munt., Olt. şi Transilv.) pătul. (corlată la car sau la căruţă.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

CORLÁTĂ s. v. iesle, loitră, poliţă, prichici, raft, răzlog.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

corlátă s. f., g.-d. art. corlátei; pl. corláte
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

CORLÁT//Ă corlatăe f. reg. 1) Îngrăditură care împrejmuieşte ceva. 2) Poliţă în jurul cuptorului din casele ţărăneşti pe care se ţin vase de bucătărie şi alte obiecte casnice; prichici. 3) Grătar pentru nutreţ fixat deasupra ieslei, la peretele grajdului. /<ung. korlát
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

corlátă1, corláte, s.f. (reg.) 1. iesle. 2. îngrăditură sau colibă pentru vite. 3. împletitură de formă bombată care se aşază pe car când se transportă snopi sau fân; loitre, şuiană. 4. poliţă în jurul cuptorului pe care se ţin vase de bucătărie şi alte lucruri mărunte; prichici, rapt, tăpşan. 5. parapet, rampă, balustradă. 6. ramă pe care se întinde postavul ca să se usuce. 7. bancă, scaun. 8. scândură de gard; lăturoi, răzlog, ţăpuşă; gard făcut din aceste scânduri. 9. (la pl.) dependinţele casei ţărăneşti. 10. spalier pentru viţă de vie. 11. (la pl.) lemnele pe care stă coşul casei.
Trimis de blaurb, 25.04.2006. Sursa: DAR

corlátă2, corláte, s.f. (reg.) prună tânără deformată de o ciupercă.
Trimis de blaurb, 25.04.2006. Sursa: DAR

corlátă (-te), s.f. – 1. Balustradă, parapet. – 2. Policioară în jurul cuptorului, prichici. – 4. Iesle. – 5. Poliţă, dulap. – 6. Ogradă, ocol, îngrăditură. Mag. korlát "ocol, îngrăditură" (Cihac, II, 493). Întrucît -t indică uneori acuz., s-a reconstituit o formă *korlá de unde corlă, s.f. (Trans. şi Mold., ogradă, îngrăditură), cuvînt pe care Lahovary 316, îl consideră anterior fazei indoeurop. După Scriban, ar fi cuvînt gepidic, înrudit, cu germ. Quer-latte, şi mag. ar proveni din rom.
Trimis de blaurb, 01.06.2007. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

Look at other dictionaries:

  • pataşcă — PATÁŞCĂ1, pataşte, s.f. (reg.) 1. Numele mai multor mijloace (rudimentare) de transport sau al unor părţi componente ale acestora. 2. Năsălie; dric. 3. Taşcă, [var.: pătáşcă s.f.] – cf. t a ş c ă. Trimis de valeriu, 27.06.2008. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

  • pătul — PĂTÚL1, pătule, s.n. 1. Construcţie cu pereţii din şipci, din nuiele împletite etc., ridicată pe un postament la mică înălţime deasupra solului, care serveşte la păstrarea porumbului (în ştiuleţi); p. gener. hambar pentru cereale. 2. (pop.) Coteţ …   Dicționar Român

  • Berchişeşti —   Commune   …   Wikipedia

  • Liste der Orte im Kreis Suceava — Gemeinden des Kreises Suceava AB AR …   Deutsch Wikipedia

  • coclete — cocléte (cocléţi), s.m. – 1. Înveliş al alunei sau nucii, coajă, coajă de castană cu ţepi (se aplică numai fructelor crescute împreună pe o singură codiţă). – 2. Fire de urzeală. – 3. Plasă, împletitură în general. – 4. Postament pe patru… …   Dicționar Român

  • iesle — IÉSLE, iesle, s.f. Jgheab în care se dă de mâncare vitelor (în grajd). – Din sl. jasli. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  IÉSLE s. (reg.) corlată. (iesle pentru vite.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime  iésle s. f. (sil. ie …   Dicționar Român

  • loitră — LÓITRĂ, loitre, s.f. Fiecare dintre cele două părţi laterale ale căruţei, constând dintr un fel de scară, care în partea de jos se sprijină de dric, iar în partea de sus se prinde de leuci; draghină. – Din scr. lo(i)tra. Trimis de LauraGellner,… …   Dicționar Român

  • prichici — PRICHÍCI, prichiciuri, s.n. (pop.) Margine îngustă, ieşită în afară, în formă de poliţă1, la horn, la cuptor sau la vatra ţărănească. ♦ Marginea de jos a ferestrei, ieşită în afară ca o streaşină. – Din ucr. prypičok. Trimis de oprocopiuc,… …   Dicționar Român

  • pălimar — PĂLIMÁR1, pălimare, s.n. 1. Stâlp de pridvor sau de prispă, care susţine streaşina acoperişului. 2. Împrejmuire de scânduri la prispa unei case ţărăneşti, la un balcon, la un pod etc.; parmaclâc, balustradă (la un balcon). ♦ (înv.) Întăritură,… …   Dicționar Român

  • raft — RAFT1, rafturi, s.n. Poliţă fixată într un dulap, la o etajeră, de a lungul pereţilor unei camere etc. – Din tc. raf, bg. raft. Trimis de LauraGellner, 02.07.2004. Sursa: DEX 98  RAFT2, rafturi, s.n. (înv.; mai ales la pl.) Harnaşament de lux. – …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”