prichici

PRICHÍCI, prichiciuri, s.n. (pop.) Margine îngustă, ieşită în afară, în formă de poliţă¹, la horn, la cuptor sau la vatra ţărănească. ♦ Marginea de jos a ferestrei, ieşită în afară ca o streaşină. – Din ucr. prypičok.

Trimis de oprocopiuc, 14.04.2004. Sursa: DEX '98



PRICHÍCI s. (reg.) corlată, durlui. (prichici la cuptorul ţărănesc.)

Trimis de siveco, 05.02.2009. Sursa: Sinonime



PRICHÍCI s. v. glaf, pervaz.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime



prichíci s. n., pl. prichíciuri

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



PRICHÍCI prichiciuri n. Margine de forma unei suprafeţe plane înguste, construită în afară la o sobă sau la o fereastră. /<ucr. prypiţok

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



prichíci (prichíciuri), s.n. – (Mold.) Poliţă, raft de horn. – var. Trans. prepici. Maram. priptici. sl., cf. sb. pripecak "marginea din faţă a hornului", ceh. pripecek "bancă de cărămizi lîngă vatră" (Cihac, II, 249; Tiktin), din sl. pesti, peką "a frige". – Der. din rut. prykydka "înnăditură" (Candrea) nu este probabilă.

Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER