- consolă
- CONSÓLĂ, console, s.f. 1. Mobilă în formă de policioară sau de măsuţă rezemată de perete şi pe care se aşază vaze, statuete etc. 2. Element arhitectural (ornamental) de lemn, de piatră etc., folosit la sprijinirea unei cornişe, a unui balcon etc. 3. Element de construcţie care iese cu unul dintre capete în afara punctului de reazem, având rolul de a suporta o sarcină pe latura orizontală superioară. – Din fr. console.Trimis de dante, 30.07.2004. Sursa: DEX '98consólă s. f., g.-d. art. consólei; pl. consóleTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficCONSÓL//Ă consolăe f. 1) arhit. Element de construcţie cu un capăt ieşit în afara construcţiei folosit pentru susţinerea altor elemente (balcoane, arcade etc.). 2) Poliţă sau masă mică rezemată de perete pe care se pune o statuetă, un vas cu flori etc. /<fr. consoleTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXCONSÓLĂ s. f. 1. mobilă în formă de policioară sau de măsuţă sprijinită de perete, pe care se aşază vase, statuete etc. 2. element de construcţie, liber la unul dintre capete, care iese în afara punctului său de reazem sau de încastrare pentru a susţine un balcon, o cornişă etc. 3. dispozitiv metalic care permite prinderea unui aparat de iluminat de tija unui stativ. 4. (inform.) terminal al unui ordinator destinat dialogului om-maşină. (<fr. console)Trimis de raduborza, 14.02.2006. Sursa: MDNCONSÓLĂ s.f. 1. Mobilă în formă de policioară sau de măsuţă cu picioarele încovoiate, sprijinită de perete, pe care se aşază vase, statuete etc. 2. Element arhitectural care sprijină un balcon, o cornişă etc. 3. Element de construcţie, liber la unul dintre capete, care iese în afara punctului său de reazem sau de încastrare într-o construcţie. [< fr. console].Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN
Dicționar Român. 2013.