plantaţie

plantaţie
PLANTÁŢIE, plantaţii, s.f. 1. Totalitatea plantelor cultivate după o anumită metodă pe un teren amenajat în acest scop. ♢ Plantaţie de protecţie = plantaţie de arbori sau de arbuşti făcută pentru a apăra un teren de cultură împotriva secetei, a vântului etc. 2. Mare gospodărie caracterizată prin monocultura unor plante tehnice şi alimentare în condiţii speciale de climă (tropicală şi subtropicală). [var.: plantaţiúne s.f.] – Din fr. plantation.
Trimis de RACAI, 21.10.2003. Sursa: DEX '98

PLANTÁŢIE s. (înv.) sădire, săditură. (O plantaţie de piersici.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

PLANTÁŢIE s. v. plantare, plantat, punere, pus, răsădire, răsădit, sădire, sădit, transplantare.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

plantáţie s. f. (sil. -ţi-e), art. plantáţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. plantáţiei; pl. plantáţii, art. plantáţiile (sil. -ţi-i-)
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

PLANTÁŢI//E plantaţiei f. 1) Teren plantat; suprafaţă cultivată cu plante. 2) Suprafaţă agricolă, de mari dimensiuni, destinată pentru cultivarea plantelor tehnice sau alimentare în condiţii speciale de climă. [G.-D. plantaţiei; Sil. -ţi-e] /<fr. plantation
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

PLANTÁŢIE s.f. 1. Ansamblu de plante (din aceeaşi specie) cultivate pe un teren special pregătit. ♦ Cultură de plante speciale. 2. Întreprindere agricolă pentru cultivarea unor plante tehnice speciale (bumbac, cauciuc, cafea etc.); culturile unei astfel de întreprinderi. 3. (Teatru) Planul după care se aşază în scenă elementele decorului şi mobilierului. [gen. -iei, var. plantaţiune s.f. / cf. fr. plantation, lat. plantatio].
Trimis de LauraGellner, 25.07.2005. Sursa: DN

PLANTÁŢIE s. f. 1. unitate de producţie agricolă pentru cultivarea unor plante tehnice speciale (bumbac, cauciuc, cafea etc.). 2. totalitatea plantelor (din aceeaşi specie) cultivate pe un teren special amenajat. 3. plan după care se aşază în scenă elementele decorului şi mobilierului. (< fr. plantation, lat. plantatio)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • plantáţie — s. f. (sil. ţi e), art. plantáţia (sil. ţi a), g. d. art. plantáţiei; pl. plantáţii, art. plantáţiile (sil. ţi i ) …   Romanian orthography

  • parazăpadă — PARAZĂPÁDĂ, parazăpezi, s.f. 1. (Mai ales la pl.) Construcţie (dig de pământ, panouri mobile, zid etc.) sau plantaţie aşezate lângă o cale ferată sau lângă o şosea, pentru a împiedica înzăpezirea acestora. ♦ Construcţie (din panouri de scânduri,… …   Dicționar Român

  • plantaj — plantáj s. n., pl. plantáje Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  PLANTÁJ s.n. Plantare. ♦ Plantaţie de arbori amelioraţi, izolată de polenul străin, inferior, şi îngrijită intensiv în scopul obţinerii de seminţe uşor… …   Dicționar Român

  • săditură — SĂDITÚRĂ, sădituri, s.f. Loc sădit; plantaţie. – Sădi + suf. tură. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  SĂDITÚRĂ s. v. plantaţie. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  săditúră s. f., g. d. art. săditúrii; …   Dicționar Român

  • fazendă — FAZÉNDĂ s.f. (Rar) Plantaţie vastă din Brazilia. [< port., fr. fazenda]. Trimis de LauraGellner, 21.03.2005. Sursa: DN  FAZÉNDĂ s. f. plantaţie vastă de trestie de zahăr, cacao sau cafea etc. în Brazilia. (< port., fr. fazenda) Trimis de… …   Dicționar Român

  • pepinieră — PEPINIÉRĂ, pepiniere, s.f. 1. Teren rezervat pentru înmulţirea şi formarea plantelor erbacee sau lemnoase până la plantarea lor pe locul definitiv. 2. p. anal. Crescătorie de animale. 3. fig. Instituţie, organizaţie etc. care pregăteşte un număr… …   Dicționar Român

  • plantaţiune — PLANTAŢIÚNE s.f. v. plantaţie. Trimis de ana zecheru, 22.03.2004. Sursa: DEX 98  PLANTAŢIÚNE s.f. v. plantaţie. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN …   Dicționar Român

  • podgorie — PODGÓRIE, podgorii, s.f. 1. Regiune întinsă, de obicei deluroasă, cultivată cu plantaţii masive de viţă de vie (care asigură producerea unui anumit tip de vin); regiune viticolă. 2. (înv.) Regiune de la poalele unui munte sau ale unui deal. [acc …   Dicționar Român

  • rond — ROND, Ă, (1, 2, 3) ronduri, s.n., (4) ronde, adj. 1. s.n. Strat de flori, de obicei circular, ridicat deasupra nivelului terenului din jur. 2. s.n. Piaţetă rotundă de unde pornesc mai multe artere de circulaţie, având adesea la mijloc o plantaţie …   Dicționar Român

  • sad — SAD, saduri, s.n. (înv.) Plantaţie de pomi fructiferi; livadă. ♦ Vie plantată de curând. ♦ Răsad. – Din sl. sadŭ. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  SAD s. (înv.) pusoare. Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime  SAD s. v.… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”