- sad
- SAD, saduri, s.n. (înv.) Plantaţie de pomi fructiferi; livadă. ♦ Vie plantată de curând. ♦ Răsad. – Din sl. sadŭ.Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98SAD s. (înv.) pusoare.Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: SinonimeSAD s. v. bărboasă, butaş, categorie, chip, fel, ferment, gen, grădină, livadă, maia, neam, plantă, pomet, răsad, sadină, sămânţă, soi, sort, specie, tip, varietate, vegetală.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimesad s. n., pl. sáduriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficsad (sáduri), s.n. – 1. Răsad. – 2. Pepinieră. – 3. Viţă nouă. – 4. Cultură, plantă de cultură. – var. Trans. sadă. sl. sadŭ "plantă" (Miklosich, Slaw. Elem., 44; Cihac, II, 322; Conev 42), cf. sb., cr., sad "răsad". Der. din lat. sata (Diez, Gramm., I, 211) nu este posibilă. – Der. sădi, vb. (a planta), din sl. saditi; sadină, s.f. (plantă, Andropogon gryllus), din sl. sadina "plantaţie"; sadniţă, s.f. (Banat, răsad), din sb. sadnica; răsad, s.n. (marcotă, lăstar, mlădiţă, vlăstar), din bg., sb. ra(z)sad (Miklosich, Slaw. Elem., 42; Conev 74); răsădi, vb. (a transplanta, a marcota), din bg., sb. ra(z)saditi; răsadniţă, s.f. (loc cu răsaduri, pepinieră), cf. sb. razsanica; presădi, vb. (a marcota, a planta), din sl. presaditi; prisădi, vb. (a planta), din sl. prisaditi.Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.