petrecanie

petrecanie
PETRECÁNIE, (2, 3) petrecanii, s.f. 1. (înv.) Moarte. (Astăzi fam.; în loc vb.) A(-i) face de petrecanie = a) a lua (cuiva) viaţa; a omorî, a ucide, a răpune (pe cineva); b) a risipi, a strica, a distruge (un bun, un obiect); a cheltui (tot); a da gata (ceva). A i se face (cuiva) de petrecanie = a-i veni (cuiva) pofta să se bage singur în primejdie (de moarte); a (-şi) căuta moartea (cu lumânarea). A-şi face de petrecanie = a se sinucide. 2. (înv. şi reg.) Întâmplare, eveniment; păţanie. 3. (înv. şi reg.) Petrecere (3), chef. – Petrece + suf. -anie.
Trimis de oprocopiuc, 15.03.2004. Sursa: DEX '98

PETRECÁNIE s. v. benchetuială, chef, dece-dare, deces, dispariţie, existenţă, îngropare, îngropat, înhumare, înmor-mântare, moarte, ospăţ, petrecere, pieire, praznic, prăpădire, prăznuire, răposare, sfârşit, stingere, sucombare, trai, viaţă, zile.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

petrecánie s. f. (sil. -tre-, -ni-e), art. petrecánia (sil. -ni-a), g.-d. art. petrecániei; (întâmplări, petreceri) pl. petrecánii, art. petrecániile (sil. -ni-i-)
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

PETRECÁNI//E petrecaniei f. înv. 1) Conducere a unui mort la groapă; înmormântare. 2) Stingere din viaţă; moarte. ♢ A-i face cuiva de petrecanie a) a omorî pe cineva; b) a bate tare pe cineva. 3) reg. fam. Petrecere mare şi veselă; chef. [G.-D. petrecaniei] /petrecere + suf. petrecanieanie
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • chef — CHEF, chefuri, s.n. 1. Petrecere zgomotoasă cu mâncare, băutură (şi cântec). 2. Stare de (uşoară) beţie şi de bună dispoziţie a omului care a băut. 3. Bună dispoziţie, voie bună, veselie; toane bune. 4. Voie, poftă, dorinţă. ♦ Dorinţă ciudată,… …   Dicționar Român

  • existenţă — EXISTÉNŢĂ, existenţe, s.f. 1. Faptul de a exista, de a fi real; categorie filozofică care se referă la natură, materie, la tot ceea ce există independent de conştiinţă, de gândire. ♦ Viaţă considerată în durata şi conţinutul ei. ♦ Durată (a unei… …   Dicționar Român

  • moarte — MOÁRTE, morţi, s.f. 1. Încetare a vieţii, oprire a tuturor funcţiilor vitale, sfârşitul vieţii; răposare; deces. ♢ loc. adj. Fără (de) moarte = a) veşnic, nemuritor; b) (despre obiecte) foarte durabil, foarte trainic. ♢ De moarte = a) loc. adj.… …   Dicționar Român

  • petrece — PETRÉCE, petréc, vb. III. I. 1. tranz. şi intranz. A şi duce viaţa sau a şi ocupa timpul (într un anumit fel, într un anumit loc, o anumită perioadă); a trăi. ♢ expr. (tranz.) A( şi) petrece noaptea (undeva) = a rămâne (undeva) peste noapte… …   Dicționar Român

  • petrecere — PETRÉCERE, petreceri, s.f. Acţiunea de a (se) petrece şi rezultatul ei. 1. Ducere a vieţii sau ocuparea timpului într un anumit fel, într un anumit loc, o anumită perioadă; vieţuire, trăire. ♦ Mod de desfăşurare a vieţii, fel de viaţă, fel de a… …   Dicționar Român

  • trai — s.n. 1. Viaţă, existenţă. ♢ Mod de trai = ansamblul condiţiilor materiale şi spirituale specifice vieţii unei persoane, unui grup social, unei societăţi. ♢ expr. A nu mai fi de trai sau a nu mai avea trai = a nu mai putea trăi din cauza cuiva sau …   Dicționar Român

  • înmormântare — ÎNMORMÂNTÁRE, înmormântări, s.f. Ceremonia, ritualul aşezării în mormânt; îngropare, înhumare, îngropăciune, mormântare. – v. înmormânta. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Înmormântare ≠ dezgropare Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”