asiduitáte — s. f. (sil. du i ), g. d. art. asiduitäţii … Romanian orthography
osârdie — OSẤRDIE s.f. (pop.) Stăruinţă în executarea unui lucru; ardoare, zel, râvnă, sârguinţă, străduinţă. – Din sl. usrŭdije. Trimis de oprocopiuc, 13.05.2004. Sursa: DEX 98 OSÂRDIE s. v. ardoare, asiduitate, insistenţă, perseverenţă, râvnă, sforţare … Dicționar Român
absenteism — absenteísm s. f. 1. absenţă frecventă şi nemotivată dintr un loc de muncă. 2. mod de exploatare a pământului printr un intermediar. 3. neparticiparea la alegeri sau la şedinţe politice. ♢ absenteism parlamentar = practică folosită de deputaţii… … Dicționar Român
asiduu — ASÍDUU, Ă, asidui, ue, adj. Care manifestă, arată asiduitate; stăruitor, perseverent, tenace. [pr.: du u] – Din fr. assidu, lat. assiduus. Trimis de cata, 15.02.2004. Sursa: DEX 98 ASÍDUU adj. v. perseverent. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa … Dicționar Român
insistenţă — INSISTÉNŢĂ, insistenţe, s.f. Stăruinţă, perseverenţă. ♦ Rugăminte, cerere insistentă. – Din fr. insistance, it. insistenza. Trimis de valeriu, 20.10.2007. Sursa: DEX 98 INSISTÉNŢĂ s. 1. v. stăruinţă. 2. v. perseverenţă. Trimis de siveco,… … Dicționar Român
perseverenţă — PERSEVERÉNŢĂ, perseverenţe, s.f. Acţiunea de a persevera; însuşirea de a fi perseverent; stăruinţă, statornicie în muncă, în convingeri, în atitudini etc.; tenacitate. [var.: (înv.) perseverínţă s.f.] – Din fr. persévérance, lat. perseverantia.… … Dicționar Român
silinţă — SILÍNŢĂ, silinţe, s.f. Stăruinţă îndelungată, osteneală pentru a executa bine ceva, pentru a atinge un scop; efort susţinut în muncă sau la învăţătură; sârguinţă, străduinţă, strădanie, râvnă, zel. ♢ loc. vb. A şi da silinţa (sau toată silinţa… … Dicționar Român
strădanie — STRĂDÁNIE, strădanii, s.f. Silinţă, efort stăruitor depus de cineva pentru a realiza ceva; străduinţă, străduială. – Din sl. stradanije. Trimis de LauraGellner, 27.07.2004. Sursa: DEX 98 STRĂDÁNIE s. 1. caznă, chin, efort, forţare, muncă,… … Dicționar Român
străduinţă — STRĂDUÍNŢĂ, străduinţe, s.f. (Rar) Strădanie. – Strădui + suf. inţă. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 STRĂDUÍNŢĂ s. 1. v. strădanie. 2. efort, încercare, osteneală, sforţare, silinţă, strădanie. (Toate străduinţăele lui au fost … Dicționar Român
stăruinţă — STĂRUÍNŢĂ, stăruinţe, s.f. 1. Faptul de a stărui (1); rugăminte, cerere repetată şi insistentă; insistenţă, stăruire, stăruială. ♢ loc. adv. Cu stăruinţă = în mod insistent. 2. Perseverenţă, tenacitate, (într o acţiune, într un sentiment etc.). ♦ … Dicționar Român
