observaţie

observaţie
OBSERVÁŢIE, observaţii, s.f. 1. Procedeu al cunoaşterii ştiinţifice care constă în contemplarea metodică şi intenţionată a unui obiect sau a unui proces; observare, cercetare, examinare; studiu. ♦ Supraveghere, urmărire; spec. supraveghere medicală (a unui bolnav). Bolnav ţinut sub observaţie. ♢ Foaie de observaţie = formular în care se notează istoricul şi descrierea bolii, rezultatele examenului clinic şi al analizelor de laborator, evoluţia bolii şi fazele tratamentului urmat de bolnav în timpul spitalizării acestuia. 2. Remarcă, constatare. 3. Obiecţie critică; p. ext. mustrare, dojană, reproş. – Din germ. Observation, fr. observation, lat. observatio.
Trimis de ana_zecheru, 06.11.2006. Sursa: DEX '98

OBSERVÁŢIE s. 1. v. examinare. 2. v. supraveghere. 3. v. părere. 4. v. indicaţie. 5. v. critică. 6. v. ceartă.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

observáţie s. f. (sil. -ţi-e), art. observáţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. observáţiei; pl. observáţii, art. observáţiile (sil. -ţi-i-)
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

OBSERVÁŢI//E observaţiei f. 1) v. A OBSERVA. ♢ Foaie de observaţie document în care sunt înre-gistrate zilnic evoluţia bolii unui bolnav şi tratamentul aplicat. A ţine sub observaţie a supra-veghea. 2) Constatare cu privire la un fenomen sau la un fapt observat. 3) Obiecţie la o acţiune, la un fapt sau la o lucrare a cuiva. ♢ A face observaţie a atrage atenţia asupra unei greşeli. [G.-D. observaţiei; Sil. -ţi-e] /<germ. Observation, fr. observation, lat. observatio, observaţieonis
Trimis de siveco, 09.06.2007. Sursa: NODEX

OBSERVÁŢIE s.f. 1. Procedeu al cunoaşterii ştiinţifice constând în contemplarea metodică şi intenţionată a unui obiect sau proces; cercetare, examinare, observare; studiu. 2. Remarcă, constatare. 3. Obiecţie, critică. ♦ Mustrare, reproş. 4. Supraveghere. ♢ Foaie de observaţie = foaie pe care sunt notate zilnic tratamentul şi evoluţia bolii unui bolnav (în spital). [gen. -iei, var. observaţiune s.f. / cf. fr. observation, lat. observatio].
Trimis de LauraGellner, 24.06.2005. Sursa: DN

OBSERVÁŢIE s. f. 1. procedeu al cunoaşterii ştiinţifice în contemplarea metodică şi intenţionată a unui obiect sau proces; examinare. 2. remarcă, constatare. 3. obiecţie, critică; mustrare, reproş. 4. supraveghere. o foaie de observaţie = foaie pe care sunt notate zilnic tratamentul şi evoluţia bolii unui bolnav. (< fr. observation, lat. observatio)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • observáţie — s. f. (sil. ţi e), art. observáţia (sil. ţi a), g. d. art. observáţiei; pl. observáţii, art. observáţiile (sil. ţi i ) …   Romanian orthography

  • observare — OBSERVÁRE, observări, s.f. 1. Acţiunea de a observa şi rezultatul ei. ♦ (Rar) Observaţie (3). 2. (mil.) Cercetare, supraveghere executată asupra inamicului şi a obiectivelor lui, cu ochiul liber sau cu aparate optice, în scopul obţinerii unor… …   Dicționar Român

  • mirador — MIRADÓR, miradoare, s.n. 1. Încăpere deschisă pe terasele clădirilor, având rol de belvedere. 2. Post de observaţie sau de pază (situat pe o înălţime). – Din fr. mirador. Trimis de LauraGellner, 01.06.2004. Sursa: DEX 98  miradór s. n., pl.… …   Dicționar Român

  • remarcă — REMÁRCĂ, remarce, s.f. Observaţie, constatare; notă, însemnare. – Din fr. remarque. Trimis de cata, 05.05.2008. Sursa: DEX 98  REMÁRCĂ s. v. părere. Trimis de siveco, 21.01.2009. Sursa: Sinonime  remárcă s. f., g. d. art. remárcei; …   Dicționar Român

  • moniţiune — MONIŢIÚNE, moniţiuni, s.f. (livr.) Avertisment dat de un reprezentant al Bisericii catolice; p. gener. observaţie, mustrare. [pr.: ţi u ] – Din fr. monition, it. monizione. Trimis de LauraGellner, 04.06.2004. Sursa: DEX 98  moniţiúne s. f. (sil …   Dicționar Român

  • observa — OBSERVÁ, obsérv, vb. I. tranz. 1. A băga de seamă, a remarca. ♦ A exprima o observaţie, a constata. ♦ A atrage cuiva atenţia; p.ext. a dojeni, a reproşa. 2. A examina cu atenţie, a studia, a cerceta; a scruta. 3. A spiona, a iscodi, a pândi. 4.… …   Dicționar Român

  • observaţional — OBSERVAŢIONÁL, Ă, observaţionali, e, adj. (Rar) Cu caracter de observaţie. [pr.: ţi o ] – Din engl. observational. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  observaţionál adj. m. (sil. ţi o ), pl. observaţionáli; f …   Dicționar Român

  • seamă — SEÁMĂ s.f. 1. (În loc. şi expr.; exprimă ideea de calcul mintal, o judecată, o constatare, o observaţie) De bună seamă = desigur, fără îndoială. Mai cu seamă = mai ales, îndeosebi. A şi da seama = a constata, a se lămuri, a pricepe. A lua seama… …   Dicționar Român

  • sondă — SÓNDĂ, sonde, s.f. 1. Gaură cilindrică forată în interiorul scoarţei pământului în vederea exploatării unui zăcământ de hidrocarburi fluide, a explorării unor straturi etc. ♦ Instalaţie situată deasupra unei sonde (1). 2. Aparat care serveşte la… …   Dicționar Român

  • topocentru — TOPOCÉNTRU, topocentre, s.n. (astron.) Locul de observaţie considerat ca punct de origine. – Topo + centru. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  topocéntru s. n., pl. topocéntre Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”