observare

observare
OBSERVÁRE, observări, s.f. 1. Acţiunea de a observa şi rezultatul ei. ♦ (Rar) Observaţie (3). 2. (mil.) Cercetare, supraveghere executată asupra inamicului şi a obiectivelor lui, cu ochiul liber sau cu aparate optice, în scopul obţinerii unor date. 3. Prima fază a cercetării statistice, care constă în înregistrarea unitară a datelor privind caracteristicile unităţilor unei colectivităţi statistice. – v. observa.
Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

OBSERVÁRE s. 1. v. examinare. 2. v. relevare. 3. v. părere.
Trimis de siveco, 26.01.2008. Sursa: Sinonime

OBSERVÁRE s. v. critică, obiecţie, observaţie, rezervă.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

observáre s. f., g.-d. art. observării; pl. observări
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

OBSERVÁRE s.f. 1. Acţiunea de a observa şi rezultatul ei. ♦ Observaţie (3). 2. (mil.) Cercetare, supraveghere a inamicului şi a obiectivelor lui în scopul obţinerii de informaţii; observaţie. 3. (Statist.) Prima fază a cercetării, constând în înregistrarea informaţiilor cu privire la caracteristicile unităţilor unei colectivităţi statistice. [< observa].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

OBSERVÁRE s. f. 1. acţiunea de a observa. ♢ observaţie (3). 2. (mil.) cercetare, supraveghere a inamicului şi a obiectivelor lui în scopul obţinerii de informaţii. 3. (stat.) prima fază a cercetării, constând din înregistrarea informaţiilor cu privire la caracteristicile unităţilor unei colectivităţi statistice. (< observa)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

Look at other dictionaries:

  • observare — index heed, keep (fulfill), observe (obey), observe (watch), regard (pay attention) …   Law dictionary

  • observer — [ ɔpsɛrve ] v. tr. <conjug. : 1> • Xe; lat. observare I ♦ Se conformer de façon régulière à (une prescription). ⇒ obéir (à), respecter. « il faut observer certaines règles, certaines formules » (Joubert). « Une des seules coutumes de l… …   Encyclopédie Universelle

  • ОБСЕРВАТОРИЯ — (ново лат. observatorium, от observare наблюдать). Здание для физических и астрономических наблюдений. Словарь иностранных слов, вошедших в состав русского языка. Чудинов А.Н., 1910. ОБСЕРВАТОРИЯ здание, служащее для астрономических,… …   Словарь иностранных слов русского языка

  • OBSERVANTES Clerici — qui in Ecclesiis deserviunt, in concilio Aurelian. III. can. 5. et IV. can. 26. Est enim Observare, apud recentioris aevi Scriptores, munia consueta exsequi: unde Clerici ac Presbyteri observare dicuntur, Concilio Andegav. Can. 10. Epaonensi can …   Hofmann J. Lexicon universale

  • observa — OBSERVÁ, obsérv, vb. I. tranz. 1. A băga de seamă, a remarca. ♦ A exprima o observaţie, a constata. ♦ A atrage cuiva atenţia; p.ext. a dojeni, a reproşa. 2. A examina cu atenţie, a studia, a cerceta; a scruta. 3. A spiona, a iscodi, a pândi. 4.… …   Dicționar Român

  • observar — (Del lat. observare, vigilar.) ► verbo transitivo 1 Examinar una cosa con atención: ■ el investigador observaba su experimento. SINÓNIMO contemplar 2 Darse cuenta de una cosa: ■ observo que estás cada día más susceptible. SINÓNIMO advertir notar …   Enciclopedia Universal

  • observieren — überwachen; beobachten; verfolgen; beschatten; spähen; am Ball bleiben (umgangssprachlich) * * * ob|ser|vie|ren [ɔpzɛr vi:rən] <tr.; hat: der Verfassungsfeindlichkeit, eines Verbrechens verdächtige Personen oder entsprechende Objekte… …   Universal-Lexikon

  • aerotaxaţie — AEROTAXÁŢIE, aerotaxaţii, s.f. Merodă pentru determinarea speciilor de arbori, a înălţimii, a diametrului coroanei etc. prin observare directă sau prin intermediul fotogramelor. [pr.: a e ] – Aero + taxaţie. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007.… …   Dicționar Român

  • episcop — EPÍSCOP1 (EPISCÓP), episcopi, s.m. Grad înalt în ierarhia bisericească creştină, imediat inferior mitropolitului sau arhiepiscopului; persoană care are acest grad (şi conduce o eparhie). – Din ngr. epískopos, lat. episcopus. Trimis de thiess,… …   Dicționar Român

  • megascopic — megascópic adj. n. (sil. mf. sco ), f. megascópică; pl. n. şi f. megascópice Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  MEGASCÓPIC, Ă adj. Observare megascopică = observare a unui mineral cu ajutorul lupei sau numai cu ochiul… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”