nãsãlíe — s. f., art. nãsãlía, g. d. art. nãsãlíei; pl. nãsãlíi, art. nãsãlíile … Romanian orthography
pat — PAT1, paturi, s.n. 1. Mobilă de lemn sau de metal, prevăzută de obicei cu somieră sau cu saltea; p. ext. mobila împreună cu lenjeria, cu aşternutul respectiv; aşternut, culcuş: crivat. ♢ expr. A face patul = a) a pune aşternutul pe pat pentru… … Dicționar Român
pataşcă — PATÁŞCĂ1, pataşte, s.f. (reg.) 1. Numele mai multor mijloace (rudimentare) de transport sau al unor părţi componente ale acestora. 2. Năsălie; dric. 3. Taşcă, [var.: pătáşcă s.f.] – cf. t a ş c ă. Trimis de valeriu, 27.06.2008. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
targă — TÁRGĂ, tărgi, s.f. 1. Pat portativ cu care se transportă răniţi şi bolnavi; mică platformă portativă de scânduri, de nuiele etc., care serveşte la căratul diferitelor materiale. ♦ (Rar) Tamar. 2. (În expr.) A trage targa pe uscat = a fi… … Dicționar Român
My Gym Partner's a Monkey — Title card Genre Animated Sitcom Created by Julie McNally Cahill Timothy Cahill Written by Tom Sheppard … Wikipedia
cioaclă — CIOÁCLĂ, cioacle, s.f. (reg.) Sanie mică (folosită mai ales pentru căratul lemnelor din pădure); încărcătură care încape pe o astfel de sanie. – Din magh. csáklya prăjină cu vârf încârligat . Trimis de hai, 14.05.2004. Sursa: DEX 98 cioáclă s.… … Dicționar Român
pataramă — PATARÁMĂ, patarame, s.f. Întâmplare neplăcută sau neobişnuită; păţanie. ♢ expr. A şti patarama cuiva = a cunoaşte slăbiciunile sau defectele cuiva, a şti cât preţuieşte cineva. A da (sau a cădea, a ajunge, a gusta) patarama cuiva = a o păţi la… … Dicționar Român
scară — SCÁRĂ, scări, s.f. I. 1. Obiect (de lemn, de fier, de frânghie etc.) alcătuit din două părţi laterale lungi şi paralele, unite prin piese paralele aşezate transversal la distanţe egale şi servind pentru a urca şi a coborî la alt nivel. ♢ Scară de … Dicționar Român
scaun — SCÁUN, scaune, s.n. I. 1. Mobilă (de lemn, de metal etc.) cu sau fără spetează, pe care poate să şadă o singură persoană. ♢ Scaun de tortură (sau de supliciu) = dispozitiv în formă de scaun pe care, în vechime, era imobilizat cel supus torturii.… … Dicționar Român
tălpig — TĂLPÍG, (1, 2) tălpige, s.n., (3, 4) tălpigi, s.m. 1. s.n. Fiecare dintre pedalele de la războiul de ţesut cu ajutorul cărora se schimbă iţele. 2. s.n. Fiecare dintre cele două suporturi laterale curbate cu care sunt prevăzute unele scaune fără… … Dicționar Român
