aruncare

aruncare
ARUNCÁRE, aruncări, s.f. Acţiunea de a (se) arunca; aruncătură. ♦ Probă atletică de azvârlire a discului, suliţei, greutăţii etc. – v. arunca.
Trimis de cata, 15.02.2004. Sursa: DEX '98

ARUNCÁRE s. 1. azvârlire, lepădare, zvârlire. (aruncare unei sticle sparte.) 2. v. proiectare. 3. azvârlire, lansare, tragere. (aruncare unei săgeţi.) 4. v. doborâre. 5. v. cheltuire.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

aruncáre s. f., g.-d. art. aruncării; pl. aruncări
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

ARUNC//ÁRE aruncareări f. 1) v. A ARUNCA şi A SE ARUNCA. 2) Probă de atletism care constă în azvârlirea la distanţă a discului, suliţei, greutăţii etc. 3) Procedeu tehnic de azvârlire a mingii la baschet, handbal etc. /v. a (se) arunca
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • pentatlon — PENTATLÓN, pentatloane, s.n. Probă combinată de atletism, alcătuită din cinci exerciţii diferite, clasamentul făcându se prin totalizarea punctelor obţinute la fiecare probă. ♢ Pentatlon modern = concurs sportiv complex care constă din cinci… …   Dicționar Român

  • azvârlire — AZVÂRLÍRE, azvârliri, s.f. Acţiunea de a (se) azvârli. – v. azvârli. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  AZVÂRLÍRE s. 1. v. aruncare. 2. v. proiectare. 3. aruncare, lansare, tragere. (azvârlire unei săgeţi.) 4. v. doborâre. 5. v …   Dicționar Român

  • disc — DISC1, discuri, s.n. 1. Placă circulară şi plată de o anumită greutate, pe care o aruncă atleţii discoboli la distanţă. ♦ Probă de atletism care se practică cu acest obiect. 2. Orice obiect de formă circulară şi plată. ♢ Plug cu disc = plug cu… …   Dicționar Român

  • discobol — DISCOBÓL, Ă, discoboli, e, s.m. şi f. Atlet aruncător de disc1. – Din fr. discobole, lat. discobolus. Trimis de LauraGellner, 16.06.2004. Sursa: DEX 98  discoból s. m., pl. discobóli Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Di …   Dicționar Român

  • grenadă — GRENÁDĂ, grenade, s.f. 1. Proiectil uşor, alcătuit dintr un corp metalic alungit, o încărcătură explozivă şi un focos, care se aruncă cu mâna sau cu un dispozitiv special. 2. Obiect de forma unei grenade (1), folosit la probele (proba) atletice… …   Dicționar Român

  • muiaj — muiáj s. n., pl. muiáje Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  MUIÁJ s.n. Loc de ancorare (într un port). ♦ Manevra de aruncare a ancorei. [pron. mu iaj. / < fr. mouillage]. Trimis de LauraGellner, 15.06.2005. Sursa: DN … …   Dicționar Român

  • aiepta — AIEPTÁ, aiépt, vb. I. refl. (reg.) A şi lua avânt. ♦ tranz. A arunca, a repezi cu putere. [pr.: a iep ] – lat. adjectare. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  AIEPTÁ vb. v. arunca, avânta, az …   Dicționar Român

  • anabolism — ANABOLÍSM s.n. Fază a metabolismului în care materiile nutritive introduse în organism sunt transformate în substanţe proprii acestuia; asimilaţie. – Din fr. anabolisme. Trimis de ana zecheru, 03.02.2004. Sursa: DEX 98  ANABOLÍSM s. v.… …   Dicționar Român

  • arunca — ARUNCÁ, arúnc, vb. I. 1. tranz. A face ca ceva (rar cineva) să ajungă la o distanţă oarecare, imprimându i o mişcare violentă; a azvârli. ♢ expr. A arunca (ceva) In aer = a distruge (ceva) cu ajutorul unui exploziv. A( şi) arunca ochii (sau o… …   Dicționar Român

  • aruncător — ARUNCĂTÓR, OÁRE, aruncători, oare, subst. 1. s.m. şi f. Atlet specializat în aruncarea discului, suliţei, greutăţii etc. 2. s.n. Armă de foc cu ţeava neghintuită, cu pereţi subţiri, uşor transportabilă, cu care se aruncă mine; brand. ♢ Aruncător… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”